Basarabia – pământ românesc

Salutând prezenţa distinşilor oaspeţi, col.(rtr) Marian Dulă – moderatorul reuniunii, a reamintit importanţa şi semnificaţia evenimentului (27 martie, unirea Basarabiei cu România), condiţiile geopolitice internaţionale actuale şi a invitat la dezbateri pe cei doi primari ai oraşelor Câmpina şi Cimişlia, precum şi pe delegaţii Republicii Moldova. 

“Astăzi avem în mijlocul nostru o delegaţie din Republica Moldova, cu care întreţinem relaţii de bună colaborare (…) Ştefan cel Mare este unul singur şi pentru noi şi pentru Republica Moldova” (primar Horia Tiseanu); “Mulţumesc Asociaţiei «Cultul Eroilor» din Câmpina pentru interesanta organizare a întâlnirii noastre. 27 martie este o zi foarte importantă pentru popoarele noastre (…). În 1992, propaganda şi lupta ideologică era întâlnită pretudindeni. Era o confuzie generală, o totală neîncredere. Popoarele noastre au aceleaşi poveşti, cântece, zicători, proverbe, eroi” (Gheorghe Răileanu, primar Cimişlia); “Sunt mândru că mă aflu aici, în mijlocul dvs. Apreciez iniţiativa organelor locale pentru realizarea acestei întâlniri frăţeşti, de mare valoare istorică” (Iurie Răileanu, consilier orăşenesc Cimişlia).

Cu o impecabilă documentare, cu o dicţie remarcabilă, prof. dr. Gheorghe Râncu a încântat asistenţa cu dizertaţia “Basarabia – pământ românesc”.

În acelaşi sens, ing. dr. Traian Mocuţa şi-a exprimat bucuria de a saluta prezenţa oaspeţilor dragi din Republica Moldova şi a recitat, cu ochii în lacrimi, o superbă poezie. “Suntem conştienţi de rana provocată prin ruperea Basarabiei de România”. 

Atmosfera deosebit de plăcută a fost întreţinută şi de grupul vocal “Brăduleţul” de la Liceul Forestier din Câmpina.

În aplauzele generale, delegaţia localităţii Cimişlia (alcătuită din Gh. Răileanu, Iurie Răileanu, Gh. Balaban, Gh. Aramă şi Igori Perciun) a depus o coroană de flori la Monumentul “Războiului de Reîntregire Naţională”.

A doua zi (28 martie), într-o atmosferă relaxantă, plină de căldură, delegaţia din Cimişlia, acompaniată de un grup de ofiţeri în rezervă şi în retragere condus de col. Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei “Cultul Eroilor”, s-a “îmbarcat” într-un  microbuz cu destinaţia Bucureşti. Prima haltă au făcut-o la Palatul Administrativ Ploieşti, unde delegaţia moldovenilor a prezentat oficialităţilor prahovene salutul lor frăţesc. 

În Bucureşti, a fost vizitat Muzeul Militar Naţional – una dintre instituţiile culturale de prestigiu din România, înfiinţat în 1923 – cu diferite epoci istorice: expoziţia de preistorie; expoziţia de istorie veche; Epoca Medievală; expoziţia de istorie modernă; expoziţia de armament, de artilerie şi blindate etc.  

De asemenea, veteranii de război din Cimişlia şi rezerviştii din Câmpina au vizitat Palatul Cercului Militar Naţional – o instituţie centrală de cultură şi educaţie a Armatei Române, inaugurat oficial la 4 februarie 1923 în prezenţa Regelui Ferdinand I al României şi a Reginei Maria a României, a ministrului de război, general Gh. Mărdărescu şi a comandantului corpului 2 Armată, general Ştefan Holban. 

Invitaţii au admirat structura arhitectonică a edificiului, busturile turnate în bronz ale fondatorilor acestuia, Nicolae Filipescu (1862 – 1916) şi Vasile Zottu (1853 – 1910), Sala Maură, Sala de Marmură, sălile de spectacole, stilurile gotice şi bizantine ş.a.

Punctul culminant al întâlnirii frăţeşti s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Palatului Cercului Militar Naţional şi a constat în semnarea şi parafarea Acordului de Parteneriat între Asociaţia Veteranilor de Război din Cimişlia şi Asociaţia Ofiţerilor Activi, în Rezervă şi în Retragere din Câmpina.

O activitate interesantă şi utilă, cu profunde semnificaţii istorice, pentru care organizatorii merită apreciaţi. 

Theodor MARINESCU