Încă din copilărie, Regele Mihai a avut o pasiune pentru motoare. La vârsta de 6 ani, un reporter de la săptămânalul „Realitatea ilustrată” i-a luat un interviu. Între altele, copilul rege (prima domnie a fost între 1927 – 1930) s-a lăudat cu maşinuţele lui; avea patru cu pedale şi două cu motor electric. Studiile ulterioare l-au apropiat şi mai mult de această pasiune. Regele Mihai a făcut şcoala într-o grupă de elevi excepţionali, aduşi din toate regiunile ţării. Cursurile se ţineau un trimestru în palatul regal din capitală, un trimestru la Peleş şi un trimestru călătorind prin ţară pentru a-i cunoaşte bogăţiile şi frumuseţile. Această Clasă Palatină era afiliată la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. La terminarea studiilor liceale, Regele Mihai a primit şi gradul de sublocotenent. La Liceul Militar a avut coleg de clasă un câmpinean, pe Traian Groşescu, iar un alt câmpinean, Constantin Marinescu, i-a fost ofiţer instructor. După terminarea liceului, a urmat şi cursurile unei şcoli de maiştri mecanici militari la Mediaş. Ştia totul despre motoare şi mai târziu îşi repara singur maşinile. În paralel a făcut şi cursuri de pilotaj, obţinând brevet de pilot militar. Aceasta i-a folosit foarte mult în exil, când în Anglia s-a angajat pilot de încercare pentru un prototip de avion dotat cu cele mai moderne aparate de zbor. Revenit în ţară în 1997, regele a început să se bucure din ce în ce mai mult de stima şi preţuirea compatrioţilor săi. Chiar şi autorităţile din acea perioadă, în semn de respect, l-au solicitat la mai multe activităţi legate de admiterea noastră în NATO şi în UE.
În anul 2004, ministrul apărării de atunci, Mircea Paşcu, l-a invitat să viziteze baza militară de la Otopeni, unde fuseseră aduse două uriaşe avioane de transport C130 Hercules, care ulterior au fost folosite pentru a transporta soldaţii noştri pe frontul din Afganistan. Ministrul a cerut comandantului să-i dea un pilot foarte bine pregătit, care să-i prezinte aceste avioane performante.
A fost ales câmpineanul Răducu Frăţilă, care avea de acum o îndelungată activitate de pilot militar pe diferite tipuri de avioane şi elicoptere. Regele Mihai avea în program alocate zece minute pentru vizitarea bazei de la Otopeni. Încântat de uriaşul avion Hercules, dar mai ales de explicaţiile amănunţite date de câmpineanul nostru, acesta şi-a prelungit vizita, care a durat două ore, timp în care a pus întrebări extrem de competente, dovedind astfel multă cunoaştere a profesiei de aviator. Câmpineanul nostru a rămas impresionat de cunoştinţele regelui, de simplitatea purtării sale şi de conversaţia avută cu Majestatea Sa, care a decurs ca între doi camarazi.
Radu Frăţilă, născut în 1974, şi-a propus încă din liceu să devină aviator. Tenace şi ambiţios, acesta semăna cu tatăl său, care a fost ani de zile un foarte bun director la o mare uzină câmpineană. A reuşit în 1997 la dificilul examen de admitere în Institutul de Aviaţie de la Bobocu, ce fusese transformat într-un institut superior, cu durata studiilor de cinci ani, absolvenţii primind la terminarea studiilor gradul de ofiţer, brevetul de pilot şi diploma de inginer. În Institut a învăţat perfect limba engleză. După admiterea României în NATO, au fost solicitaţi piloţi români pentru o bază din Ungaria. Testarea făcută de specialişti americani a fost extrem de dură, astfel că puţini au reuşit, între ei aflându-se şi câmpineanul nostru.
În prezent, Răducu Frăţilă reprezintă armata română într-o bază NATO din Ungaria, zboară pe un avion de transport C17 şi este comandant de navă. C17 este un avion de ultimă generaţie; cântăreşte gol 150 de tone şi încărcat 300 de tone (poate transporta patru tancuri odată). Răducu Frăţilă, ajuns acum la gradul de maior, este primul pilot român care a făcut o alimentare în aer cu uriaşul avion C17, manevră extrem de dificilă. Întâlnirea cu regele Mihai a rămas pentru tânărul pilot una dintre cele mai frumoase amintiri ale sale.
Alin CIUPALĂ
