Accidentul mortal care a șocat Câmpina putea fi evitat?!

În urmă cu două săptămâni, în seara zilei de joi, 7 aprilie, comunitatea câmpineană era cutremurată de vestea unui accident mortal petrecut în zona stației de la salcie, pe sensul de mers către Bănești. Primele date oferite de IPJ Prahova stabileau faptul că un autoturism condus de o tânără în vârstă de 22 de ani a surprins și accidentat un minor în vârstă de 17 ani, angajat regulamentar în traversarea străzii, la trecerea de pietoni.
Paul Alexandru Dragomir era elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” din Câmpina. În ziua fatidică de joi fusese în capitală, prezent la programul „Uși Deschise” al UNATC. Paul era un copil sensibil, un adolescent frumos și liniștit care iubea teatrul și se gândea să-și dedice viața acestei pasiuni. Nu a mai apucat să ajungă acasă, pentru a povesti celor dragi experiența unei zile pline, în care aruncase o privire înspre viitorul pe care ar fi dorit să și-l creeze. A fost spulberat pe trecerea de pietoni din zona Colegiului Tehnic Forestier și aruncat 100 de metri de la locul impactului, care i-a fost fatal. Personalul ambulanței ce se afla întâmplător în trafic în acel moment nu a putut face mai mult decât să constate decesul.
La volanul bolidului se afla Adela Pena, o tânără câmpineancă în vârstă de 22 de ani, care circula, potrivit martorilor, cu o viteză de peste 100 km/ oră. Camera de bord a unei mașini aflate în trafic în acel moment a surprins ceea ce pare a fi o întrecere între două autovehicule, confirmând astfel faptul că se circula cu o viteză mult peste limita legală. Adela obținuse permisul în urmă cu numai patru luni. La momentul accidentului, s-a constatat că aceasta nu consumase alcool sau substanțe psihoactive.

Comunitatea locală se revoltă… pe Facebook

Ecoul morții lui Paul Alexandru Dragomir nu s-a stins nici astăzi. Este purtat pe rețelele de socializare de către comunitatea revoltată. Comentariile curg masiv în rețea, se inițiază petiții online. Oamenii cer să se facă dreptate, vor limitatoare de viteză la toate trecerile de pietoni și iluminarea mai bună a acestora, semaforizare 24\24, șapte zile din șapte, prezența mai activă a Poliției acolo unde și când contează. Sunt înfierați cei care au posibilități și le oferă copiilor mașini puternice la vârste fragede, se găsesc vinovați chiar și unde nu sunt. Se vorbește despre curse ilegale de mașini care au loc în diverse zone ale Câmpinei, inclusiv pe bulevardul central, într-un gest de sfidare totală a autorităților. Se presupune că Adela Pena era angajată într-o astfel de cursă, dar asta rămâne să stabilească anchetatorii, care au deschis pe numele ei un dosar penal pentru ucidere din culpă.
Oamenii reacționează sub impulsul emoțiilor, așa cum este firesc. Sunt disperați, frustrați, furioși și vor, mai presus de orice, să se facă dreptate. Obiectul furiei lor este, pe de o parte, Adela, căreia i se cere să plătească. Cu libertatea sau chiar cu viața dacă s-ar putea. Adela este la rândul ei un copil. O tânără care printr-o mare nesăbuință, într-un ceas rău, a curmat viața altuia. Și va plăti. Într-un fel sau altul, va plăti. Oamenii nu cred însă în justiție, nici măcar în cea divină, așa că ar răstigni-o în centrul civic azi, cu tot restul familiei. În postul Paștelui, creștinii au cerut ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, de parcă asta ar servi cuiva. Oamenii știu, însă, că o parte mare a responsabilității o poartă și autoritățile locale, trecute și prezente.

Cursele nocturne de mașini, reclamate de câmpineni de cel puțin 15 ani

Despre cursele ilegale de mașini desfășurate pe timpul nopții, „liniuțe” cum li se mai spune, am mai scris în trecut. De mai bine de 10-15 ani, autorităţile se dovedesc incapabile să ia vreo măsură pentru a limita acest fenomen, în ciuda numărului mare de reclamaţii venite din partea câmpinenilor de-a lungul timpului și în ciuda urmelor de cauciuc vizibile pe carosabil după astfel de curse. Poliţia Rutieră s-a ascuns mereu în spatele unor prevederi ale legilor și a faptului că nu există un număr suficient de agenți de poliție.
În 2009, administrația locală efectua un sondaj premergător organizării ediţiei a II-a a Festivalului „Serbările Toamnei”. Una dintre întrebări se referea la problemele pe care cetăţenii consideră că le are urbea noastră. Printre problemele ridicate de cetăţeni se numărau și cursele nocturne de maşini şi ATV-uri, dar și iluminatul stradal, necesitatea implicării sporite a poliţiştilor, cheltuirea mai eficientă a banilor publici, amenajarea unor parcări, montarea unor relantisoare.  Probleme care nu și-au găsit rezolvarea nici astăzi, atâția ani mai târziu și de care cetățenii nu au încetat să se plângă.
Urmare plângerilor tot mai dese venite din partea cetățenilor, autoritățile locale aveau să achiziționeze și să monteze în anul 2009 limitatoare de viteză în mai multe zone ale orașului, însă, în cel mai pur stil românesc, acest lucru a dus la scindarea populației. În timp ce o parte dintre cetățeni le socoteau utile și absolut indispensabile pentru prevenirea accidentelor, așa cum se întâmplă și azi, cei mai mulți dintre șoferi începuseră să le resimtă mai rău decât gropile din asfalt, considerând că sunt fie prea înalte, fie prea dure, fie puse acolo unde nu se justifică. Astfel că, în timp, unele au fost desființate, altele… au dispărut pur și simplu.

În urma accidentului petrecut joi, 7 aprilie, societatea civilă s-a scindat din nou. De o parte sunt cei care vor măsuri rapide și cu impact pentru protejarea participanților la trafic, de cealaltă parte sunt cetățenii care îndeamnă la echilibru și la măsuri luate în concordanță cu necesitățile reale și cu infrastructura de care dispune orașul. Câmpinenii s-au împărțit din nou pro și contra relantisoarelor, pro și contra programului de funcționare a semafoarelor, pro și contra realizării pasajului subteran, pro și contra instalării altor camere de supraveghere. Îi unește însă aceeași dorință comună ca astfel de evenimente tragice să nu mai aibă loc.

Autoritățile locale, față în față cu reprezentanții societății civile

Timp de aproape două săptămâni de la tragicul accident în care Paul Alexandru și-a pierdut viața, la nivelul administrației s-a așternut o tăcere ca de… moarte! Autoritățile au luat în acest interval de timp măsura prelungirii programului de funcționare a semafoarelor până la miezul nopții în cursul săptămânii și până la ora 02.00 vinerea și sâmbăta, nu doar până la ora 21.00, cum era înainte de accident.
În același timp, Poliția rutieră a fost mai vizibilă pe străzi. În cadrul unei acțiuni ce viza combaterea vitezei la volan, au fost aplicate 50 de sancțiuni contravenționale, dintre care 36 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.
Vă reamintim că luni, 18 aprilie, primarul Alin Moldoveanu a convocat la Primărie o ședință a Comisiei Municipale pentru Siguranța Circulației Rutiere în cadrul căreia au avut loc discuții între reprezentanții societății civile și autoritățile locale pe tema evenimentului rutier din  7 aprilie. Un grup de cetățeni din Câmpina a înaintat Primăriei, Consiliului Local, Poliției Locale și Poliției Municipale un document ce conține o serie de măsuri concrete pentru evitarea pe viitor a unor astfel de tragedii.
Primarul Alin Moldoveanu s-a folosit de acest prilej pentru a readuce în discuție necesitatea implementării unor proiecte despre care a vorbit mult de-a lungul timpului, cum ar fi realizarea pasajului subteran de pe bulevardul Carol I și montarea celor 350 de camere de luat vederi în scopul monitorizării permanente a principalelor artere de circulație din oraș. Dacă în ceea ce privește realizarea pasajului subteran primarul și arhitectul șef al orașului, Andreea Pandele, au oferit amănunte timp de o oră, proiectând chiar și imagini cu detalii tehnice, în ceea ce privește monitorizarea video, edilul șef a punctat  doar faptul că forțele ostile din Consiliul Local s-au opus implementării acestui proiect și a promis că nu se va lăsa până nu va rezolva această problemă. „Dacă aveam camere video montate în oraș, nu cred că se întâmpla accidentul acesta tragic” – a punctat acesta.
La rândul său, Iulian Stanciu, comandantul Poliției Municipale, a subliniat între altele că personalul pe care îl are la dispoziție în Biroul Rutier, pentru munca pe teren, este format din cinci agenți pe toate turele, lăsând astfel să se înțeleagă faptul că probematica ce ține de circulația rutieră și numărul mare de mașini din parcul auto câmpinean, peste 16.000 de autoturisme înregistrate până la începutul anului 2022, sunt factori care îi determină de multe ori să nu facă față situației.
Și totuși, există camere video de supraveghere montate în câteva intersecții importante ale municipiului. În anul 2016, administrația Tiseanu monta 35 de astfel de camere care urmau să fie monitorizate de Poliția Locală. Cu toate acestea, se pare că ele nu au fost de prea mare folos în combaterea fenomenului curselor nocturne de mașini.

O tragedie care putea fi evitată?!

Ultima dată când s-a discutat la nivelul administrației locale despre problema vitezei în oraș a fost în cadrul ședinței Consiliului Local din februarie 2020, atunci când s-a făcut evaluarea activității Poliției Municipiului Câmpina pe anul 2019. În acest context, primarul Horia Tiseanu îi cerea comandantului Poliției Municipale să amplaseze radarul pe toate străzile importante din oraș, făcând în același timp o observație legată de faptul că se merge din ce în ce mai rapid și au loc tot mai multe accidente. În cadrul aceleiași ședințe, Horia Tiseanu solicita ca, în cazul în care nu se găsește altă soluție, să fie instituite noi treceri de pietoni și relantisoare pe străzile mai intens ciculate, fiind înregistrate solicitări în acest sens din partea unor cetățeni ce domiciliază pe străzile Griviței, Plevnei, I.H. Rădulescu, Sublt. Erou Bogdan Vasile, Ecaterina Teodoroiu. Comandantului Iulian Stanciu i s-a propus atunci să înainteze administrației locale o solicitare pentru achiziția unui radar mobil tip TruCam.
Despre achiziția unui radar s-a vorbit și mai recent la nivelul administrației locale, în ședința extraordinară a Consiliului Local din data de 11 februarie 2022. Consilierul local Aron Sabo propunea, printr-un amendament adus proiectului privind aprobarea bugetului local, achiziția unui „radar pistol” pentru a dota Poliția Municipală: „Ținând cont de reclamațiile de la nivelul municipiului și accidentele care s-au produs mai ales în zona Bulevardului Nicolae Bălcescu, pe trecerile de pietoni și nu numai, am considerat că acest dispozitiv va fi necesar. Am discutat și cu Poliția Națională, dânșii nu au așa ceva și nici nu pot achiziționa. Având în vedere acestea, propun să achiziționăm un dispozitiv de acest gen ca să îl poată folosi pentru diminuarea acestui fenomen” – spunea consilierul local în urmă cu numai două luni.
Suma estimată pentru achiziția unui astfel de radar era de 50.000 RON (aproximativ 10.000 de euro). Primarul Alin Moldoveanu a venit, însă, cu altă propunere, considerând că suma este destul de mare: „Să facem o adresă din partea Primăriei și a Consiliului Local către Ministerul de Interne dacă este necesar acest pistol. Vă propun să facem adresă comună, dacă vreți o semnați cu toții sau este de ajuns să o semneze președintele de ședință și să o adresăm către Ministerul de Interne și la vreo rectificare bugetară să ia și să nu fie nevoie să cumpărăm noi pentru Poliția Națională”.
Acestea fiind spuse, Aron Sabo și-a retras amendamentul, iar discuția s-a terminat în coadă de pește. Nici adresă nu s-a mai făcut, nici radar nu s-a cumpărat, în condițiile în care era absolută nevoie, doar că nu s-a mai obosit probabil nimeni să întrebe.

Pasajul subteran, o soluție pentru evitarea accidentelor?!

Până una, alta, primarul Alin Moldoveanu continuă derularea proiectului ce vizează realizarea unui pasaj subteran în zona centrală. Pe 8 aprilie a fost inițiată achiziția unor servicii pentru întocmirea documentației tehnico-economice pentru obiectivele de investiții: „Creşterea mobilităţii urbane nepoluante prin investiţii de tip integrat în soluţii inteligente aferente unui coridor de mobilitate şi prin redirecţionarea circulaţiei rutiere printr-un pasaj subteran în zona centrală a Municipiului Câmpina” și „Extinderea, modernizarea şi dotarea spaţiului pietonal din zona centrală a municipiului Câmpina”, investiții a căror valoare totală estimată este de aproximativ 800.000 de euro cu TVA inclus.
Nu este sigur faptul că un astfel de pasaj subteran ar rezolva și problema curselor nocturne ale acestor teribiliști, cu atât mai mult cu cât ele se petrec în mai multe zone ale Câmpinei. Menirea pasajului este, în principal, aceea de a descongestiona traficul. Și, oricum, până când acesta ar putea să devină realitate mai este foarte mult timp.

Nepăsarea maximă din partea autorităților produce, cum am putut vedea, efecte devastatoare și permite ca astfel de accidente să se repete, dacă nu se intervine în primul rând prin acțiuni de prevenție. Cât va mai dura până când vom auzi din nou motoare turate la maxim luându-se la întrecere prin diverse zone ale orașului, bolizi conduși de tineri care nu se tem să comită contravenții precum depăşirea vitezei legale de circulaţie ori deranjarea ordinii şi liniştii publice, fără să ia în calcul că aceste acte de teribilism pot avea un sfârșit tragic?!

Miercuri, 13 aprilie, Paul Alexandru Dragomir a fost condus pe ultimul drum. Foștii colegi și profesori, precum și zeci de câmpineni au fost alături de familie pentru a-și lua rămas bun de la cel căruia timpul nu i-a îngăduit mai mult de 17 ani. Paul Alexandru nu a lăsat lumea mai bună, pentru că nu a avut timp. Restul n-avem nicio scuză.