30 de ani de Municipiu Câmpina: o aniversare trecută sub tăcere

În urmă cu 30 de ani, la data de 24 noiembrie 1994, era publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 104 prin care un număr de zece orașe din România erau declarate municipii. Între acestea s-a numărat și localitatea Câmpina, a cărei populație număra la acel moment în jur de 41.000-42.000 de locuitori. Statutul de municipiu a adus o serie de beneficii orășelului aflat la poalele munților Carpați, în special datorită alocărilor financiare mai mari de la bugetul de stat care au servit la dezvoltarea infrastructurii. Aniversarea a fost trecută cu vederea de autoritățile locale, ce este drept prinse în această perioadă cu organizarea evenimentelor specifice sezonului de iarnă.
Treizeci de ani mai târziu, suntem cu 30,23 % mai puțini, potrivit rezultatelor ultimului recensământ realizat în anul 2021, populația rezidentă a municipiului Câmpina fiind estimată la 28.993 de locuitori.
În anul 1994, Câmpina era condusă de primarul liberal Mihai Stănescu (1992 – 1996), care a fost succedat de următorii:

• Romul Remus Micu (1996–2000) – ales din partea Convenției Democrate Române (CDR)
• Gheorghe Tudor (2000–2004) – reprezentant al PDSR, mai târziu devenit PSD;
• Horia Laurențiu Tiseanu – acesta a avut mai multe mandate: 2004–2008, 2008–2012, 2012–2016 și 2016–2020 și a candidat, pe rând, din partea PUR, PDL, PNL;
• Alin Moldoveanu (2020 și 2024) – ales primar din poziția de independent, redevenit membru PNL la participarea în alegerile pentru câștigarea unui nou mandat;
• Irina Mihaela Nistor – primar din 2024, este prima femeie care a ocupat funcția de primar al Câmpinei, reprezentând PSD, la 20 de ani distanță de la momentul în care administrația publică locală a fost condusă de un social-democrat.

Despre acest moment al istoriei Câmpinei stăteam de vorbã, în urmă cu 18 ani, cu Mihai Stãnescu, primar al urbei la momentul la care a fost ridicat la statutul de municipiu după numeroase demersuri ale administrației locale. „La momentul respectiv eram primul primar ales în mod liber al Câmpinei și am crezut că este de datoria mea sã lupt pentru ca orașul Câmpina sã devinã municipiu“ – declara acesta.
Câmpina este oraş încă din secolul al XVIII-lea. Dupã 1989, în mod aleatoriu, Câmpina își sãrbãtorea ziua la 1 octombrie, iar dupã ce a devenit municipiu, tot în mandatul de primar al lui Mihai Stãnescu, printr-o hotãrâre a Consiliului Local, ziua Câmpinei a fost fixatã la data 8 ianuarie, data primei atestãri documentare a localitãții.
Înființată în anul 1999, publicația noastră a fost martor timp de 25 de ani al momentelor care au marcat municipiul Câmpina în aceste trei decenii, despre care a scris la timpul respectiv: de la intrarea în faliment, rând pe rând, a Fabricii de Ciorapi Elca, a Rafinăriei Steaua Română, a Întreprinderii de Reparații Auto (IRA), Arta Lemnului, Turnătoria Centrală Orion, până la desființarea Taberei Voila ori a Casei Cărții, un simbol al culturii locale; de la lichidarea Companiei Publice de Gospodărire Comunală (fostul IGO) și asocierea cu Hidro Prahova pentru asigurarea serviciului de canalizare și alimentare cu apă până la închiderea celor două ștranduri publice ori a Cinematografului Central; de la desființarea pistei de motocros de pe Muscel, a echipei de fotbal FC Poiana Câmpina (devenită ulterior FCM Câmpina) și a Colegiului Universitar ce a funcționat câțiva ani la Casa Tineretului până la demolarea Sălii Monovici și a Grădinii de Vară de pe Bulevard.

Peste Câmpina a trecut și valul retrocedărilor, perioadă în care multe imobile şi terenuri retrocedate şi-au schimbat proprietarul, cum a fost cazul vechiului sediu al Primăriei din strada Mărășești și al altor foste sedii ale unor instituții publice, cum ar fi Sanepid-ul, Clubul Copiilor, Grădinița nr. 9 de pe strada Griviței, dar și altele. Din fericire, după mulți ani de procese, administrația locală a reușit să câștige în instanță procesul intentat de moștenitorii familiei Hasdeu care doreau să li se retrocedeze Castelul „Iulia Hasdeu”.
S-au întâmplat și lucruri bune la Câmpina în aceste trei decenii, cu precădere după aderarea României la Uniunea Europeană.
Să enumerăm, pentru început, câteva investiții edilitare importante: construcția sălii de sport a Colegiului Național „Nicolae Grigorescu” și mai, recent, a celei aparținând Școlii „B.P. Hasdeu”, construcția noului sediu al Școlii nr. 2 (Școala Centrală), construcția Bazinului de Înot ori modernizarea Căii Dacia și a Spitalului Municipal, cele mai mari investiţii din fonduri europene derulate în municipiul Câmpina.
A fost modernizată Piața Agroalimentară, parcurile centrale, precum și infrastructura stradală pe majoritatea arterelor de circulație. A luat ființă un club sportiv municipal – CS Câmpina – care pregătește în prezent sute de copii la cele patru secții: fotbal, natație, handbal și baschet.
Grație unei inițiative private, avem pe platoul Muscel unul dintre cele mai frumoase și mai îngrijite parcuri din România, care a mai îndulcit din amarul pe care l-a produs lăsarea de izbeliște a zonei Fântâna cu Cireși.

Am reușit, în timpul ce a trecut, să intrăm în celebra Carte a Recordurilor cu cea mai mare pensulă de pictură din lume (4 metri), moment marcat în cadrul Serbărilor Toamnei, am obținut în instanță, după 11 ani de procese, cele 202 schițe și desene semnate de Nicolae Grigorescu care fac parte acum din expoziția adăpostită de Casa Căsătoriilor, într-un spațiu special amenajat. Prin atragerea de fonduri europene, a fost restaurat Muzeul „B.P. Hasdeu”, lucrări care au durat mai bine de doi ani, întrucât am traversat și o pandemie în acea perioadă.
În 2008, am avut parte și de o descoperire istorică la Câmpina: un mormânt vechi de 3.500 de ani, cea mai veche mărturie a existenţei umane în zonă, descoperit la Casa Parohială a părintelui Petru Moga, din cartierul câmpinean Slobozia. Tot aici s-a pus piatra de temelie a noii Biserici „Pogorârea Sf. Duh” din cadrul Parohiei Sf. Nicolae, parte a unui ansamblu parohial unic în ţară.
Treizeci de ani mai târziu, am rămas deficitari la capitolul parcări și cu blocul Erin încă în picioare, ca o umbră pe mandatul tuturor administrațiilor care s-au succedat la conducerea urbei. O altă pată pe obrazul conducătorilor vremii o reprezintă Capela Hernia ori Casa Solară, alte simboluri al Câmpinei pe care instituțiile statului le-au lăsat să se degradeze.
Aniversarea a 30 de ani de la obținerea statutului de municipiu este un prilej de reflecție și de bilanț. Am parcurs împreună un drum lung, plin de evenimente, atât bune, cât și mai puțin bune. Viitorul Câmpinei este în mâinile noastre, așa cum este și viitorul țării noastre, care rămâne strâns legat de oportunitățile oferite de apartenența României la Uniunea Europeană.