Editorial

Resemnaţi de Ziua Indignaţilor

Duminică, 15 octombrie, am aşteptat cu interes protestul oamenilor din întreaga lume, chemaţi prin intermediul reţelelor de socializare să susţină mişcarea „Occupy Wall Street” sau Ziua Indignaţilor, iniţiată în SUA şi extinsă destul de rapid la nivel global.
De la bun început, ideea de a protesta împotriva celor care au condus lumea în pragul colapsului mi s-a părut excelentă, însă trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la o reacţie de asemenea proporţii din partea cetăţenilor lumii.
Mişcarea care a generat Ziua Indignaţilor s-a extins cu repeziciune în peste 950 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume: Tokio, Seul, Jakarta, Melbourne, Sidney, Paris, Moscova şi alte oraşe din Mexic, Venezuela, Kenya, Africa de Sud. Mii de oameni au ieşit în stradă să-şi apere drepturile sub devizele „A venit timpul ca ei să ne asculte” sau „Puterile lumii muncesc doar pentru propriile beneficii, ignorând dorinţele majorităţii” sau „Pe 15 octombrie ne întâlnim în stradă pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim. A venit timpul să ne unim”.
Chiar dacă mulţi dintre manifestanţi au ajuns în arestul poliţiei, sub acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate, cred că important rămâne faptul că lumea se mişcă şi reacţionează, ceea ce nu se poate spune şi despre românaşii noştri (adică despre noi toţi), care au rămas încă o dată în afara umbrelei de cetăţeni ai lumii. Protestul de la Bucureşti s-a dovedit a fi o simplă întâlnire a unor tineri care erau prea puţin dispuşi să-şi ceară drepturile, o „răzmeriţă” de catifea, unde câţiva cetăţeni „indignaţi” de ceea ce li se întâmplă au decorat o jumătate de trotuar în Piaţa Unirii cu zeci de cartoane inscripţionate cu citate şi expresii celebre pe care le-au înfipt într-un gard viu. Sigur că o astfel de abordare reprezintă mai mult decât nimic, însă aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai surprindă ce ni se întâmplă. Resemnată de Ziua Indignaţilor, societatea românească se îneacă în propria-i neputinţă, iar călăii ei de pretutindeni îşi freacă mâinile. Indiferenţa şi lipsa de reacţie a unei societăţi naşte, printre altele, şi abuzul de putere şi exemplele în acest sens sunt nenumărate. Unul dintre ele poate fi şi acela care s-a întâmplat zilele trecute în oraşul nostru.
Liberalii au iniţiat, la nivel naţional, o campanie (care a ajuns şi în Câmpina) gratuită de verificare a glicemiei şi a tensiunii arteriale în rândurile cetăţenilor, sub deviza „PNL are grijă de sănătatea ta”.
Ajunsă la Câmpina, caravana umanitară a avut succes pe loc în rândurile a sute de cetăţeni care au vrut să-şi verifice starea de sănătate fără să scoată vreun ban din buzunar, însă politrucii care deţin puterea în administraţia locală au trimis potera să „restabilească ordinea publică serios afectată” (în parcarea de la Carrefour) de pensionari (şi nu numai), care stăteau cuminţi, în ploaie, să-şi aştepte rândul.
Gestul politrucilor înscăunaţi pe veci (zic ei!) în funcţii la primărie, de a interzice activitatea caravanei sanitare pe domeniul public, nu a avut efectul scontat, pentru că de a doua zi ea s-a mutat într-un spaţiu privat, aducând un număr dublu de solicitanţi şi multă indignare din partea celor mulţi, pentru care sănătatea înseamnă altceva decât o flecăreală politică.
Administraţia Tiseanu s-a legat de faptul că liberalii nu au cerut explicit autorizaţie pentru o astfel de acţiune, chestiune cu care aş putea să fiu de acord, dacă nu aş cunoaşte zeci de cazuri în care se ridică construcţii şi se organizează fel de fel de bâlciuri stradale în Câmpina, pentru care nimeni nu cere autorizaţie. Desigur, o încălcare a legii nu se justifică cu o alta, dar nici deciziile discreţionare ale unei autorităţi nu trebuie iertate.

Un comentariu

  1. Imi place foarte tare blogul dumneavoastra. Spuneti lucrurilor pe nume si incercati sa ajutati poporul roman sa-si revina din letargie. Sper sa reusiti !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare