Editorial

PERSPECTIVE. Charles sau… Carol?

Parcă nu trece nicio zi fără ca marele nostru clasic în viață (la dl. Pleșu mă refer) să nu fie validat în tot ceea ce spune și constată despre mundanul dâmbovițean. Nimic fără isterie, nimic fără ridicol, nimic fără renunțarea la simțul măsurii și, pe cale de inevitabilă consecință, de abandonare a bunului simț. Când tocmai mă pregăteam să-l contrazic puțin pe bunul meu prieten, dl. prof. Crăciun, cu privire la utilizarea englezismelor, prestația televiziunilor și a presei românești în general mi-au dat în cap. Așadar vorbim acum despre „regele Charles al III-lea”.
În panoplia istoriei europene avem mulți monarhi cu acest nume. Transliterat după latinescul Carolus, numele devine Karl în germană, Charles în engleză și franceză, Carlo în italiană, Carlos în spaniolă, Károlyi în maghiară, Carol în română și așa mai departe. Cum am ajuns la Charles? Prin preluarea ineptă, timp de decenii, a formulei uzitate de trusturile de presă. A celor care n-au deprins bine a buchisi, că s-au și repezit să scrie. Fiindcă e dificil acum, după ani de zile în care am vorbit despre prințul Charles, să ne referim la același personaj cu numele de regele Carol al III-lea.
Istoriografia română îi reține pe următorii monarhi ai Angliei purtând acest nume: regele Carol I (de Stuart) și Carol al II-lea (de Stuart). Actualul monarh al Regatului Unit este al treilea, fiindcă le urmează celor doi menționați de mai sus. Aceeași istoriografie se referă la următorii regi ai Franței: Carol al II-lea cel Pleșuv, și nu Charles II le Chauve, Carol al III-lea cel Gras, și nu la Charles le Gros etc. Iar regele Ludovic al XIV-lea (regele Soare), despre care am citit măcar în „Cei trei mușchetari” nu este Louis XIV (Roi Soleil). Inconsecvența livrează și alte aiureli: în timp ce toată lumea se referă la moartea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, (și nu la regina Elizabeth) ei bine, fiul ei este Charles. Regula care se aplică la mamă nu se aplică și fiului.
În perspectiva celor observate mai sus, n-ar trebui să mai mire că o duduie de la Digi Tv, profund scuturată de senzaționalismul știrii pe care urma să o prezinte cu glas strident și tremurat, vorbea despre schimbarea sigiliului… roial! Sic. Balșoi cultură! Înarmați-vă cu răbdare, zilele următoare ne vor dărui generos roadele preaplinului culturii generale din rândul presei autohtone.

Adrian Dragoș Defta

2 Comentarii  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare