Editorial. AGLOMERAȚIA

Singurul candidat bun din lista definitivă este unul care nu candidează. Restul au o disperare care nu anunță nimic bun. Ponta ori Antonescu au adoptat, în speranța că-i vor lua și din electorat, în bună măsură discursul fatal al lui Simion/ Georgescu. Sau al lui Trump!!! Îi spun fatal ca să nu-i spun suveranist, cuvînt tocit de prea multă, abuzivă și autocolantă folosire. Funeriu, evident din altă ligă, are și el retorica salvatorului și a lui „eu sînt cel mai grozav, ăilalți sînt idioți”. Nicușor Dan are derapaje și scapă cîte o perlă. Dar e om hîrșit în lupta cu PSD-ul de toate nuanțele. Șoșoacă (știu că nu candidează, dar e mai simpatică așa) se bate pe burtă cu Trump cu care are o fascinantă corespondență, ajutîndu-l cu generozitate să rezolve toate problemele lumii. Fără greșeală pînă acum, dl. Bolojan le-a stricat jucăria dînd publicității cheltuielile pe deplasările lui Iohannis. „Așa ceva nu se face între noi, băieții deștepți de la butoane”. Ciolacu e răul cronicizat. Și el are retorica de salvator, ca și cum dezastrul economic nu ar fi tot sub înțeleapta oblăduire a domniei sale. Rușinea ca PSD, partidul ghilotină (adică cel care a tăiat capul gânditor al țării) al istoriei post-comuniste a României, să nu aibă candidat la președinție este acoperită de dl. Ciolacu (vinovat major de a-l fi inventat pe Georgescu) prin efortul lui de a părea băiat de comitet, de-al nostru, din popor, de gașcă, de fapt extrem de periculos, efortul de a părea că face ceva. Dar replica lui „hai să-i înjurăm și noi!” rămîne antologică în colecția marilor strategii politice naționale. Terheș, Silviu Predoiu, Lavinia Șandru sînt doar voci și TIR-uri care încurcă circulația pe varianta Ploiești- Cheia-Săcele. Fără consistență. Ion Banu sau Sebastian Popescu… nimeni.

Am sărit cumva pe cineva? Chiar nu are nicio importanță. Cum se vede: înghesuială. Sigur, am amestecat candidați și politicieni la putere (da, și Șoșoacă e la putere, degeaba se preface a juca alt rol, e suficient să o auzi cum urlă, ca să înțelegi de unde vine și cine o susține), pentru că totul e o mîzgă indistinctă. Dl. Burduja, de exemplu, e o tornadă de declarații și acțiuni incoerente. Similitudinile de „reduceri de personal” de la noi și de la americani sînt frapante și hazlii, dacă n-ar fi vorba de oameni, de destine. A, să nu uit de dna. Anamaria Gavrilă! Dacă atîta pot tinerii României, nu mai e nicio speranță. Cînd o auzi vorbind, te întrebi dacă nu e propria ei parodie, este imposibil să desprinzi vreun sens, să înțelegi ceva din incoerența ei absolută. Ce au în comun mai toți candidații este ideea de a susține că vorbesc în numele românilor. Ceea ce e imposibil. Dacă i-ai întreba, mai concret, ce segment social sau ce ideologie reprezintă, le-ar fi mult mai greu să răspundă. Pretenția asta, că „noi sîntem poporul”, este semnul precarității intelectuale. Ceea ce complică enorm această panoramă este balamucul internațional. Sau, mai nuanțat, Putin e distrugător pentru că este previzibil ca moartea, el nu face decît ceea ce știe, implacabil, ca stepa rusă sau ca Siberia: ucide. Invers, Trump este mai instabil decât un copil, nimeni nu poate anticipa ce va spune sau va face mîine. Iar alianța dintre cei doi este letală pentru Europa și pentru întreaga lume. Voioșia cu care toată lumea vorbește despre înarmare, manuale de supraviețuire individuală, armată obligatorie șamd nu este deloc prevestitoare de bine. Partea proastă pentru noi este că, dintr-o țară marginală, fără niciun cuvînt de spus pe plan european, am devenit brusc interesanți pentru americani, ca un fel de prostu’ clasei, de care toată lumea își bate joc supunîndu-l la un bullying direct sau subtil, inclusiv, sau mai ales, liderul informal al clasei. Ăla mai isteț, dar și băiat cu mulți bani și cu mentalitate de derbedeu, chiar dacă are maskă de băiat bun.
Nu avem nicio capacitate de reacție. Ca să se probeze și mai mult primitivismul în care ne-am prăbușit, a fost organizat un miting aniversar de ziua lui Călin. Asta chiar e ceva unic pe plan mondial (ah, scuze, Coreea de Nord, Ceaușenia… da, acolo se mai petrec de-astea). Ce spune „evenimentul” ăsta, dincolo de un fenomen de colectivă obnubilare a minților, este că foarte mulți bani intră încă în conturile partidului pustiitor de țară. Costă enorm o distracție ca asta. Nenorocirea, cea mai mare nenorocire, cu excepția războiului, este că oamenii ăștia au pervertit (definitiv?) idei necesare, și fundamentale: nu mai poți spune că-ți iubești patria, că vrei să-ți pui tricolorul la poartă, că ești ortodox, că-l admiri pe Eminescu, că limba română trebuie apărată de degradare… nu mai poți spune nimic fără să fii afiliat AUR, chiar dacă îi disprețuiești din toată inima. Tot ce e nobil în ideile identității a fost spurcat de ăștia. Ceilalți, „progresiștii”, le disprețuiesc declarativ. Oamenii normali pier la mijloc. Vin alegerile!

Prof. dr. Christian CRĂCIUN