„Presărați pe-a lor morminte/ Ale laurilor flori!” a revenit refrenul cântat odinioară de coruri de copii, de tineri și de adulți, prezente din belșug pe scenele căminelor culturale mai ales, rezonanțe publice în solemnitatea covârșitoare pe-atunci. Scriu și simt astfel, cu mâhnirea că viitorul României de mâine/ generațiile june de azi, au rămas pietrificate în fața sacrificiilor și idealurilor pentru care milioane de bărbați – străbunicii, bunicii și tații multora dintre ei – au murit atunci pentru Patrie. Deloc slogan, această sintagmă arde cumplit astăzi, când, pe de o parte, suportăm efectul nefast al desființării armatei naționale, pe de alta, urmările conflagrațiilor ce acaparează lumea.
Am reflectat astfel, citind cartea colonelului Marian Dulă, căreia publicația OGLINDA DE AZI i-a semnalat prezența, situându-mă între anii acestui – să dea Dumnezeu să fie așa! – ultim război, ca un muritor care i-a trăit anii cumpliți, între 5 și 11 ani, și epoca asupra căreia distinsul autor, înnăscut militar de carieră, a cuprins în ampla istorie a Câmpinei și locuitorilor ei, fatidica eră 1941-1945, cu aplombul istoricului profesionist, cu amploare epică de-a lungul celor peste 400 de pagini, substanțial ilustrate cu fotografii, care mi-au insuflat starea de roman.
Cinci ani de iad pentru câmpinenii de toate vârstele și convingerile politice, religioase și etice, sunt – ca-n romanul pe care l-am descoperit în subtextul cărții – sintetizați în tabla de materii, cuprinsul lucrării, bazată pe o bibliografie de vastă valoare documentară, cu semnături de indiscutabilă prestanță pentru prestigiul moral și intelectual a Câmpinei dintotdeauna. Dintre numele ilustre ale Câmpinei, atât din trecut, cât și din prezent, amintesc aici pe: Alin Daniel Ciupală, Silviu Dan Cratochvil, Șerban Băleanu, Codruț Constantinescu, Victor Dumitru, Nicolae Geantă, Horia Laurențiu Moisin, Tudor Moisin, Hariton Nicolau, Gherasim Rusu Togan, Ion T. Șovăială… Omit enumerarea altora, fiindcă nu îi cunosc pe toți, cerând cititorilor scuzele inevitabile.
Rămas pe certitudinea că am citit-o și o voi reciti ca pe un roman, cartea domnului Marian Dulă reconstituie și eternizează, aidoma monumentelor ridicate prin grația unor sculptori, trecutul eroic al Câmpinei, apt să țină trează conștiința peste vremuri. Sigur voi fi considerat un ageamiu, un „bate câmpii” – dar am rămas dintre aceia care au învățat și au trăit istoria României sub Regele Mihai, sub Gheorghiu Dej și sub Ceaușescu – în anii cărora am făcut armata doi ani de zile, la cataramă, am trăit, după război, anii puciului din Ungaria, când am fost la un pas de a fi trimis acolo, apoi ai celui din Cehoslovacia, iar din 27 martie 2022, la câțiva pași de ceea se petrece peste Nistru.
Capitolele cărții m-au întors – poate că veți păți la fel – la acelea din „Ultima noapte de dragoste, prima zi de război”, fresca epică a lui Camil Petrescu sau la ale „Întunecării” lui Cezar Petrescu, ori la „Pădurea spânzuraților” a lui Liviu Rebreanu – toate, în subsidiar, avertismente, dincolo de natura lor artistică. Chestiune de gust estetic, chiar sobră, „rece”, dar 100 % istorică, lucrarea în discuție cinstește și prezintă onorul rezonând prin străbunul „Pro Patria”, ținând piept uitării, ignoranței și periculoasei tendințe de a elimina din conștiința națională ISTORIA, gravă amputare a educației școlare după ‵90! Perioada războiului care a marcat Câmpina și generațiile sale între 1941 și 1945, cu pierderi umane și valori materiale și spirituale dispărute pentru totdeauna, prinde viață în paginile febrile ale lucrării domnului Marian Dulă, ce onorează sacrificiile și faptele acelor vremuri.
Remarca marelui Nicolae Iorga – „Națiunea care nu își cunoaște istoria, este asemenea copiilor care nu își știu părinții!” – este de o actualitate răscolitoare și cred că în spiritul acesteia, domnul colonel Marian Dulă a scris și ne dăruiește cartea Domniei sale despre Câmpina răvășită de conflagrația ale cărei ecouri se mai aud și astăzi.
Serghie Bucur
Lansarea volumului are loc astăzi, 20 septembrie, la Librăria Elstar, începând cu ora 18:00. Cartea va fi prezentată de autor alături de invitați speciali: prof. dr. Cristina Maria Ilincuța, prof. Alin Ciupală, prof. dr. Christian Craciun și scriitorul Florin Dochia.
Militar de carieră, acum aflat la pensie, Marian Dulă este în prezent președintele Asociației Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Câmpina, președintele Filialei Câmpina a Asociației Naționale „Cultul Eroilor” și al Societății Filarmonice din Câmpina.
Atunci,cand marea majoritate a intelectualilor îsi vor fixa în creier „inplantul” asocierii,atunci viitorul societatii noastre poate fi promitator.Fiindcă,intelectualul nu trebuie sa existe doar pentru ceea ce face el astazi,ci,mai ales, pentru a se asocia,în vederea formarii de nucleie consistente,care sa emita opinii puternice in socitate,capabile sa influenteze pozitiv cati mai multi membri ai acesteia.
Dacă ne indreptam atentia,cat decat,catre relatiile dintre acesti oameni,de cele mai multe ori,vom fi nevoiti sa tacem ca sa nu deranjam.Eu cred ca aici este cheia problemei si nu numai in Campina,ci in toată tara.
Intelectualul intelege rostul lucrurilor,prevede,intuieste evolutia evenimentelor,dar,majoritatea de la noi nu vede padurea de copaci(din acest punct de vedere),nu îsi dau seama(cauze istorice si religioase)ca daca nu sînt impreună(asociati)nu vor putea sa fie niciodată pădure.
Acest instict al asocierii,la noi,( prevazut ca drept fundamental în Constitutie)este aproape atrofiat,mai ales atunci cand ar trebui sa fie impulsul unei initiative civice.
Am scris aceste randuri si sub influenta dezolantă a peisjului politic PLURIPARTIDIST campinean.Îmi cer scuze!