Scriitorul Emanoil Toma a plecat dintre noi 

Profesorul, publicistul, poetul și romancierul Emanoil Toma a încetat din viață luni, 29 ianuarie, după o grea și îndelungată suferință.

Emanoil Toma s-a născut la data de 2 mai 1944 într-o familie din Provița de Jos și, după școala primară în satul natal, a urmat cursurile Liceului Ilie Pintilie din Câmpina (1957-1961) și ale Facultății de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1966-1973).
Spre a-și întreține mama, frații și surorile, Emanoil Toma a muncit la gura sondelor, a lucrat ca tehnician și constructor, iar după obținerea diplomei a fost profesor și director al Școlii nr. 6 (1984-1992) și apoi al Școlii Generale nr. 1 (1998-2003), profesor și director al Școlii „Ion Câmpineanu” – toate din Câmpina. O vreme a fost și director de Cămin Cultural și a înființat și condus echipele de teatru, de dansuri populare și de declamație, el însuși fiind un actor de recunoscută clasă scenică, având o memorie și un talent extraordinare. Vocația actoricească i-a fost dublată de aceea a scrisului, Emanoil Toma debutând în revista „Sinteze Literare” a scriitorului Victor Sterom. După Revoluție, a semnat acide editoriale și documentate articole cu tematică culturală și politică în „Junalul de Prahova” și în „Oglinda Câmpinei”, fiind o dinamică prezență în suplimentele artistice-literare ale celor două ziare cu îndelungi apariții în viața Câmpinei.
A fost membru a Societății Scriitorilor Târgovișteni – S.S.T. și membru al Uniunii Scriitorilor din România Filialele Brașov și apoi Pitești, unde s-a remarcat totdeauna prin disertații competente, lecturi din opera sa poetică și nu de puține ori, cu evocări din anii de trudă sondoricească. Prozele și versurile sale au apărut și în „Gazeta de Transilvania”, în „Cronica”, în „Familia”, în „Astra”, în „Axioma”, în „Revista Nouă”, în „Argeș”, inspirația sa găsind teme dintre cele mai acute, precum în suita de romane dedicate societății Câmpinei înainte și după 22 decembrie 1989: „Lanțul invizibil” (2001), „Orașul cu umbre amare” (2002), „Invazia” (2004).  Alternativ a publicat volumele de poezie „Templul ultimului vis”, respectiv „Mai înalt decât cerul” (2000), „Recital în brocart” (2002), „Dimineți eliptice” (2003), „Vă fac cu ochiul” (2005) și volumul de proză scurtă „Casia” (2005).
Reporter de profundă devoțiune profesională, Emanoil Toma a scris și publicat cartea de dialoguri convenționale „Oameni cu ștaif” (2006), în care posteritatea va găsi o tumultoasă galerie de personalități ale Câmpinei și din afara ei, prezentate în aura tipică erei socialiste și a României de după 1990. Opera sa rămâne încununată de răvășitorul roman-anchetă de certă atitudine scriitoricească „Vin florile! Secerați-le!!! Otopeni 1989” – panoramica tragedie care a ucis compania de militari și civili ai Unității de Transmisioniști 0865 din Câmpina, trimisă să apere aeroportul Otopeni în  ziua de 23 decembrie 1989!!!

Într-un necrolog închinat memoriei actorului Eusebiu Ștefănescu, cetățean de onoare al Câmpinei și bun prieten al său, Emanoil Toma nota: „A 71-a salvă de tun, pe 3 mai, nu se va mai auzi. Magul captiv l-a luat cu el. Voi auzi doar clopotul bătând într-o dungă. Fie-ți cărările raiului locuri ale desfătării și păzește-mă prietene cu sufletul tău!”

Fermecător în public, cu talentul său de recitator și nativ actor de roluri și butade, epigrame și mai ales versurile de adâncă critică socială a fenomenelor negative și autorilor lor, condei de gazetar prompt și necruțător, scriitor de reală vocație epică și poematică, profesor cu respectabilă personalitate la catedră și în societate, director de școală exemplar și desăvârșit soț,  dar și un admirabil pater familias pentru copiii săi, Emanoil Toma lasă posterității amintirea unui om împlinnit și tocmai prin acestea toate, soțul, tatăl, bunicul, prietenul, colegul și scriitorul veșnic viu și neuitat!

A 80-a salvă de tun, pe 2 mai, nu se va mai auzi pentru cel pe care apropiații îl numeau Bebe Toma! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Slujba de înmormântare va avea loc joi, 1 febrauarie, la ora 11 .00, la Biserica Sfinții Atanasie și Chiril – Adormirea Maicii Domnului din Ploiești.

Serghie Bucur