Atacuri informatice, aparatură de interceptare mascată în sediul central, controale ANAF abuzive și tentative de atragere în tranzacții ilegale cu țări aflate sub embargou. Aceasta este radiografia unei presiuni de lungă durată exercitate asupra unuia dintre cele mai importante grupuri industriale din România, dezvăluită în cadrul unei emisiuni de doi dintre reprezentanții de la vârful companiilor: Elena Albu (președinte al Consiliului de Administrație al Soceram SA și Cemrom SA) și Rudolf Leica (director general al Neptun SA).

Primele semnale de alarmă: tehnica de ascultare din sediul central
Povestea presiunilor a început să se contureze la sfârșitul anului 2014, într-o perioadă în care companiile grupului încercau să depășească efectele crizei economice, iar acționarii de la acea vreme se aflau într-un proces de separare a afacerilor.
Primele suspiciuni majore au apărut odată cu descoperirea întâmplătoare a unor echipamente clandestine de supraveghere.
„Am descoperit destul de repede, spre norocul nostru, o tentativă de instalare a aparaturii de ascultare și înregistrare video în sediul central al grupului de firme […] Un partener de-al nostru care a venit la o întâlnire ne-a zis: «Aaa, aveți camere, microfoane, ce aveți aici?»”, a povestit Elena Albu.
Deși inițial s-a bănuit că aparatura ar fi fost instalată în contextul procesului de separare a afacerilor dintre acționari, ulterior a devenit evident că atacurile veneau din exteriorul grupului.
„S-a dovedit că aceste atacuri au afectat ambii parteneri […] Separarea celor doi acționari, Mihai Anastasescu și Mihai Tufan, de fapt a atras atenția unor grupări interesate să pună mâna pe o parte din aceste business-uri”, spune Elena Albu.
Capcana „sub embargou”: tentativa de atragere într-o afacere cu implicații penale
Unul dintre cele mai periculoase episoade s-a consumat în luna septembrie 2020, când pe adresa societății Neptun Câmpina a sosit o cerere de ofertă neobișnuită pentru un reductor de turație.
Directorul general al Neptun SA, Rudolf Leica, a explicat modul în care procedurile interne de verificare au salvat compania de la o capcană cu riscuri juridice uriașe:
„Pe adresa generală a firmei Neptun a sosit o cerere de ofertă de la o persoană particulară, de pe o adresă personală de Gmail […] Prima întrebare a fost referitoare la ce companie ne trimite această cerere, atâta timp cât utilizarea acestui produs nu este una casnică, ci una industrială”, a explicat Rudolf Leica.

După insistențe repetate ale celor de la Neptun, solicitarea a fost retransmisă de pe adresa firmei UMEB București, partener tradițional de afaceri, însă analiza minuțioasă a documentelor tehnice a scos la iveală nereguli grave:
„Analizând apoi cu atenție documentația tehnică, am observat că nici destinația finală a produsului nu era industria cimentului, ci o altă industrie… dându-ne seama totodată că și destinația geografică era una mai mult decât dubioasă: o țară aflată sub embargo”, a mai spus directorul Neptun SA.
Compania a refuzat tranzacția, evitând astfel consecințe catastrofale.
„Riscuri majore, inclusiv cu implicații penale […] În momentul când ai un dosar penal, are și firma, are și conducerea, devii total necredibil pentru orice partener de afaceri […] Îți pierzi credibilitatea și pui cheia în ușă”, a subliniat Leica.
Războiul fiscal: milioane de euro blocate și anulate în instanță
O altă pârghie de presiune descrisă de cei doi invitați a fost reprezentată de controalele succesive ale ANAF, în urma cărora au fost stabilite obligații financiare uriașe, declarate ulterior ilegale de către instanțele de judecată.
La Soceram, inspectorii au recurs la reîncadrări contabile și fiscale aberante:
„Inspectorii au încercat să intervină în politica comercială a firmei […] Cheltuielile de marketing sau cele cu discounturi au fost recalificate ca fiind venituri și impozitate […] În momentul când o instanță infirmă un proces-verbal și o decizie de impunere în totalitate (la Soceram nu a rămas 1 leu de plată), ce pot să mă gândesc?”, a declarat Elena Albu.
La Neptun SA, banii au fost blocați în mod repetat de către organele de control, fiind recuperați abia după procese lungi:
„În 2014 a venit controlul. Ne-a reținut peste 1 milion de RON. I-am contestat, am ajuns în instanță și am recuperat banii în ianuarie 2021, ca după ce am recuperat banii… în aprilie să vină din nou un control care ne-a luat peste 4.278.000 de RON, pe care i-am recuperat și pe aceștia în 2024”, relatează, la rândul său, Rudolf Leica.
Războiul psihologic: zvonuri, sabotaj și angajați infiltrați
Pe lângă presiunile oficiale, grupul de firme s-a confruntat cu acțiuni de discreditare publică. Rudolf Leica a oferit exemple concrete de dezinformare lansate în comunitate:
- Zvonurile privind benzina cu apă: Răspândirea informației false că stațiile de carburant ETU, deținute de Neptun, ar vinde benzină amestecată cu apă.
- Infiltrarea de personal: „Angajați infiltrați cu scopul de a obține informații… de exemplu, un angajat cu studii superioare pe un post de casier, care ulterior s-a dovedit a avea relații de rudenie cu anumite personaje”, susține Leica.
- Scandalul apei din Câmpina: Încercarea de a atribui contaminarea rețelei de apă potabilă cu bacteria Clostridium microhidrocentralei Neptun, deși centrala se afla în aval și funcționa cu echipamente capsulate care nu intrau în contact cu apa.
Miza Rafinăriei Câmpina și fondurile europene
Un alt punct fierbinte discutat a fost blocajul preluării și dezvoltării fostei rafinării din Câmpina, achiziționată de o firmă din grup. Elena Albu a explicat că fostul proprietar (TDR Energy) îi avertizase de la bun început cu privire la presiunile politice locale:
„Fuseseră chemați la primărie de multe ori… li s-a sugerat un anumit cumpărător și o anumită sumă […] Ne-au spus: «Am identificat acest grup de firme că ar putea să țină piept unor astfel de atacuri»”, a povestit Elena Albu.
Divergențele legate de clasarea ca monument istoric au blocat orice proiect de investiții timp de cinci ani. Elena Albu susține că adevăratul interes din spatele blocajului au fost banii europeni din cadrul Programului pentru Tranziție Justă, în valoare de 227 de milioane de euro pentru județul Prahova.
Pista „generalului” din umbră
Întrebată despre identitatea celor care s-ar afla în spatele acestor presiuni, Elena Albu a arătat că toate indiciile adunate de conducerea grupului duc către un personaj care se prezintă drept general și care derulează afaceri în industria de armament.
„…noi n-am identificat tot mecanismul, dar cumva pare că toate drumurile duc către un domn care se prezintă ca fiind general cu afaceri în industria de armament”, a punctat Elena Albu.
Deși reprezentanții companiei au precizat că nu pot confirma dacă este vorba despre un cadru militar activ sau sub acoperire, aceștia au aflat că numele acestuia a fost vehiculat cu nemulțumire în momentul în care firma Ecogen Power, din cadrul grupului, a achiziționat fostul stadion al rafinăriei.
Totodată, Elena Albu a ținut să facă o delimitare clară, subliniind că nu este vorba despre generalul al cărui nume este intens vehiculat în spațiul public, ci despre o rețea paralelă de profesioniști care acționează prin tactici de intelligence, acțiuni de compromat și presiuni exercitate din umbră.
De ce au ales să vorbească acum?
Decizia de a ieși în spațiul public a fost declanșată de apariția unei înregistrări video cu fostul ofițer DIPI, Florin Dragomir, decedat între timp, care avertiza explicit asupra schemelor de preluare ostilă îndreptate împotriva Neptun Câmpina.
„Declarația domnului Florin Dragomir mi-a confirmat că toate bănuielile noastre și abordarea noastră au fost corecte, că suntem o țintă”, mai spune Elena Albu.
În finalul interviului, ambii invitați au transmis un mesaj ferm comunității de afaceri din România, subliniind că pasivitatea nu face decât să alimenteze abuzurile: „Am vrut să facem publică această chestiune pentru că, în opinia noastră, tăcerea nu protejează. Îi sfătuiesc pe toți antreprenorii care trec prin situații asemănătoare să iasă public, pentru că este foarte clar că tăcerea nu protejează”, este îndemnul directorului Neptun SA, Rudolf Leica.



