Într-o ediție recentă a emisiunii „Fața și reversul”, realizată de Florin Frățilă la Dada TV/ Valea Prahovei TV, Andrei Bontic, directorul general al Hidro Prahova, a oferit o radiografie sinceră a provocărilor și proiectelor colosale pe care le gestionează cel mai mare operator de apă din județ. Cu o experiență de peste 15 ani în domeniu, dobândită inclusiv la Raja Constanța, unde a gestionat proiecte de peste 600 de milioane de euro, Bontic a preluat frâiele companiei la începutul anului 2025, într-un moment critic.
Andrei Bontic se remarcă drept unul dintre puținii directori ai Hidro Prahova care au ales calea transparenței, acceptând să apară în fața presei pentru a discuta deschis despre provocările și eșecurile istorice ale companiei. Spre deosebire de predecesorii săi, acesta nu a evitat subiectele sensibile, abordând direct chestiuni precum fondurile europene pierdute din cauza managementului anterior defectuos sau nemulțumirea justificată a cetățenilor față de calitatea serviciilor.

Lupta cu trecutul: Proiecte blocate și bani pierduți
Unul dintre cele mai dificile aspecte ale mandatului său este gestionarea eșecurilor administrative din anii trecuți. „Nu sunt omul care să se plângă de greaua moștenire, dar vă spun că în 2025 când am ajuns la Hidro Prahova situația proiectelor cu fonduri europene era foarte complicată. Hidro Prahova a pierdut mulți bani din fonduri europene în anii din urmă”, a declarat Bontic. Acesta a explicat că societatea a ratat programul POIM deoarece lucrările din perioada anterioară nu au fost finalizate la timp, unele trenând de 10-15 ani.
Consecințele sunt acum suportate din fonduri proprii: „Toate lucrările care nu s-au încheiat de 10-15 ani trebuie finalizate până la sfârșitul acestui an… vorbim de zeci de milioane pe care noi trebuie să le punem din fonduri proprii”. Un exemplu grăitor este stația de epurare care deservește Breaza și Poiana Câmpina, începută acum un deceniu, abandonată și reluată abia în 2025, cu termen de finalizare în 2026.
Șantierul Prahova: 700 de milioane de euro pentru viitor
În ciuda problemelor moștenite, Hidro Prahova derulează în prezent un program masiv prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD). Proiectul vizează 42 de localități, incluzând peste 400 km de rețea nouă de apă și peste 570 km de canalizare.
Câmpina rămâne cel mai fierbinte punct de pe harta investițiilor. „Câmpina este cel mai important oraș din proiect, dar și cu mari probleme. Rețelele sunt foarte vechi, unele chiar din anul 1907. De cele mai multe ori nu știm ce găsim în pământ, constructorul sapă și dă de rețele care nu există pe niciun plan de situație”, a punctat directorul. Deși disconfortul cetățenilor este major, Bontic promite că la finalul lucrărilor – estimat pentru 2027 în Câmpina – orașul va avea un sistem complet nou, „de la sursă până la evacuare”.
Securitatea resursei de apă: Adio, dependență totală de Paltinu?
Criza apei de la sfârșitul anului trecut a scos la iveală vulnerabilitatea sistemului. Andrei Bontic a criticat lipsa de acțiune a autorităților care gestionează resursa: „Situația crizei apei de la sfârșitul anului trecut se poate repeta oricând. Lucrările începute atunci la Barajul Paltinu de către cei de la Apele Române nu s-au făcut nici azi”.
Ca soluție de urgență, Hidro Prahova, împreună cu Consiliul Județean, a decis să se orienteze către surse subterane. S-a achiziționat un teren de la OMV Petrom în zona Siliștea (Bănești), unde se va dezvolta un hub de apă cu foraje noi și rezervoare, menit să asigure o alternativă stabilă pentru toată zona Câmpina.
Anomalia ESZ și „mitul” celui mai mare preț
Directorul a adus în discuție și „anomalia” reprezentată de Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, un intermediar între Apele Române și Hidro Prahova care nu mai există nicăieri în țară și care încarcă factura cu aproximativ 2,50 lei pe metru cub. „Nu are niciun sens ca acest ESZ să fie intermediar… influențează prețul final”, a afirmat acesta, menționând că inclusiv Comisia Europeană a solicitat clarificări și măsuri în acest sens.
Referitor la tarife, Bontic a demontat ideea că Prahova ar avea cea mai scumpă apă: „Vreau să demontez mitul prețului mare la apă. Suntem pe locul 15-16 în țară cu tarifele și nu pe locul 1. Prețul este influențat de investițiile mari unde avem o cofinanțare de peste 45 de milioane de euro”. El a subliniat că abia după finalizarea investițiilor și reducerea pierderilor se va putea discuta despre o micșorare a prețului.
Resursa umană: Specialiști plătiți cu minimul pe economie
O provocare internă majoră rămâne salarizarea. Din cei 680 de angajați, 503 sunt plătiți cu minimul pe economie, ceea ce face extrem de dificilă mobilizarea pentru intervenții nocturne sau în condiții de caniculă. Totuși, prin eforturi administrative, s-a obținut o derogare guvernamentală pentru mărirea salariilor cu rata inflației în acest an.
Andrei Bontic și-a încheiat intervenția subliniind că activitatea sa este una de pasiune și că obiectivul său este transformarea Hidro Prahova într-un operator modern în următorii cinci ani. „Calitatea apei este o prioritate a mea… nu ne permitem să ne jucăm cu sănătatea publică”, a concluzionat acesta, amintind de investițiile recente în trei laboratoare noi de testare acreditate.
Vă invităm să urmăriți înregistrarea integrală a emisiunii în care Andrei Bontic clarifică structura de acționariat a Hidro Prahova, aflată sub controlul Consiliului Județean și al celor 28 de primării și explică, între altele, mecanismul principiului solidarității, prin care centrele urbane mari susțin accesul la utilități în localitățile mici, și prezintă investiții strategice precum noul hub de la Dumbrava, care va asigura apa în sudul județului prin 26 de foraje noi.




Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!