Deși aproape un milion de români au primit deja noile cărți electronice de identitate, multe instituții publice din țară nu dispun încă de aparatele necesare pentru citirea datelor stocate pe cip.
Pentru verificarea adresei de domiciliu, autoritățile au nevoie de un cititor de carduri – integrat în laptop sau conectat extern – și de o aplicație dedicată, deoarece noile CEI nu mai afișează adresa pe suportul fizic, măsură menită să protejeze datele personale.
Deși instituțiile sunt obligate prin lege să se doteze cu cititoare, actul normativ nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligației. Ministerul Afacerilor Interne precizează că achiziția echipamentelor și a programelor informatice necesare citirii cărților electronice de identitate revine fiecărei autorități publice centrale și locale, precum și serviciilor județene. „Obligația adaptării la noile realități tehnologice revine, în primul rând, instituțiilor și autorităților publice, precum și persoanelor juridice de drept privat și, în subsidiar, cetățenilor”, transmite MAI.

Ruralul înaintea urbanului în Prahova
În județul Prahova, puține primării au achiziționat anul acesta cititoare. În platforma de achiziții publice SICAP am identificat orașele Bușteni, Băicoi, Azuga și Plopeni. Mai receptive au fost însă administrațiile din mediul rural. Printre comunele în care cetățenii beneficiază deja de acest serviciu se numără Bertea, Fântânele, Sălciile, Cocorăștii Colț, Poienarii Burchii, Șirna, Starchiojd, Filipeștii de Pădure, Poiana Câmpina, Cioranii, Puchenii Mari, Ștefești, Talea, Aluniș, Ceptura, Șotrile, Cornu, Măgureni, Bucov, Baba Ana, Mănești și Valea Călugărească.
Cititoare de carduri au fost achiziționate și de alte câteva instituții din județ: Direcția de Asistență Socială Mizil, Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Prahova, precum și patru unități de învățământ din județ.
Prețurile pentru un cititor variază între 80 de lei – suma plătită de Primăria Șotrile – și 700 de lei pentru un dispozitiv, cât a achitat administrația locală Bușteni, care a cumpărat mai multe astfel de aparate pentru compartimentele Primăriei.
Situația la Câmpina
Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Câmpina a emis, în intervalul 20 mai – 28 noiembrie 2025, un număr de 2575 cărți electronice de identitate. SPCLEP dispune de două stații complete de preluare/ înmânare CEI, care include și două cititoare de cărți electronice de identitate, echipamente asigurate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor București.
Primăria Câmpina se numără printre administrațiile locale care nu au achiziționat până în acest moment astfel de cititoare.
Soluția alternativă oferită de MAI
MAI a început emiterea primelor CEI pe 20 martie 2025, în județul Cluj, iar din 28 mai programul s-a extins la nivel național. Până în prezent au fost eliberate 975.512 de cărți electronice de identitate. Cum încă există instituții fără cititoare, Ministerul oferă o soluție alternativă: „Poți obține rapid și simplu un certificat de atestare a domiciliului, valabil în format digital, de câte ori ai nevoie, direct de pe HUB-ul MAI”, precizează instituția.
Soluția alternativă oferită de MAI, obținerea online a certificatului de atestare a domiciliului, s-a dovedit adesea dificil de utilizat, mulți cetățeni reclamând erori ale aplicației, refuzul unor instituții de a recunoaște documentul digital și necesitatea de a reveni la ghișee, ceea ce transformă procesul într-un nou pas birocratic în locul unei simplificări.
La acest moment, ministerul a transmis că se ocupă cu încheierea de protocoale de colaborare cu mai multe instituții ale statului în scopul interconectarii sistemelor informatice. CNAS, CNPP, ANCPI, ONRC, Ministerul Justiției se numără printre instituțiile cu care Directia Generală pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI poartă discuții în vederea înlăturării deficiențelor reclamate de posesorii de CEI.




cărțile electronice de identitate sunt o prioritate de nivel național și se poate întâmpla ca să nu fie folosite în aceste momente de nimeni pentru ca sistemul de citirea lor nu există nicăieri adică cei care le dețin nu le pot folosi