Editorial. CEI BOGAȚI, CEI SĂRACI

Paradoxal, reformele lui Bolojan stârnesc revolta nu în primul rînd a celor cu venituri mici, ci a întregului batalion de îmbogățiți ai tranziției și de paraziți ai statului. Ca directorul ANRE, cu salariu de vreo 15.000 euro/ lună, să spună „la mișto” în Parlament că reduce patru posturi, arată că războiul e pe față. Furtuna stîrnită în PSD de numirea Oanei Gheorghiu dovedește gradul de abjecție și putregai moral la care au ajuns PSD-ul și presa aservită. Niște politruci limacși, precum Grindeanu, Olguța Vasilescu sau Anca Alexandrescu să-și permită fie și a rosti numele acestei doamne e regretabil. Problema lui Bolojan și a noastră este că nu mai avem timp. Gîndiți-vă că numai peste cîteva luni vine Grindeanu la șefia guvernului și totul va fi oprit și inversat. Atunci să vezi bulversare. De aceea, cu o luciditate și un spirit de sacrificiu rare în lumea noastră politică, Bolojan încearcă să facă repede, repede lucrurile, în așa fel încît să devină ireversibile. E ca un medic pe front, obligat să opereze cu un vîrf de coasă ca să salveze piciorul rănitului. Nu exagerez deloc. În plus, mai are și un asistent care îi dă peste mînă în timp ce taie.  După cum, sabotarea reformei lui Bolojan funcționează la maximum pe plan local. Reducerile de posturi s-au făcut unde altundeva decît în cultură, biblioteci, filarmonici, acțiuni culturale cărora li s-a tăiat bugetarea. Doar nu erau să renunțe la borduri, la salariile enorme din Regiile autonome, la pensiile speciale, la supra-evaluarea oricărei lucrări publice. Statul paralel al oamenilor din justiție funcționează și el vesel și inexpugnabil. Nu li se pot tăia pensiile și alte privilegii. În acest context, băgătorii de bețe prin gard își văd cu hărnicie de treabă.
Toată lumea știe că retragerea contingentului american de la Kogălniceanu ține de toanele lui Trump și nu are legătură cu politica noastră nici cît are uraganul Melissa. Dar de ce să nu-l hărțuiască Grindeanu pe Bolojan, care are și așa destule pe cap, și să nu-l facă să-și piardă timpul în Parlament? Democrație? Aș! Grobianism politicianist și anti-național. Politică meschină de partid, la limita trădării. Apropo de episodul american: de tot rîsul campania de jelituri de la Antena 3, asta în vreme ce CNN-ul mamă este total anti-Trump. Dar ce nu este ridicol în preso-politica noastră? Iar partidele spun că nu pot comunica cît au plătit presei în campania electorală, că nu-i lasă contractele cu patronii respectivi. Și pune-te pe rîs de noi, sărăcimea…
Ce s-a mai întîmplat între timp? Sfințirea mozaicului Catedralei. Însoțită de o revărsare de prostie intelectuală care este marca creierului setat pe idei primite de-a gata (Flaubert). Sînt cîteva lucruri simple, care nu au legătură cu faptul că ești credincios, practicant sau nu: realizarea artistică excepțională, costul extrem de scăzut, dacă facem comparații cu construcții girate de instituții ale statului, realizarea spirituală șamd. Demagogii care au strigat că „poporul” a fost lăsat pe dinafară la slujba de sfințire au dat dovadă de lipsă de minimă logică. Oricum sutele de mii de oameni care trec de o săptămână să vadă Catedrala nu ar fi avut loc duminică. Oficialitățile de tot felul trebuiau invitate, e o minimă civilitate aici, nu e  vorba de privilegii de astă dată și nu e greu de priceput. Mă gîndesc la ceremonia de resfințire de la Notre-Dame, de exemplu, a fost aceeași segregație, imposibil de evitat. Vorbă multă, să ne aflăm în treabă. Și, ca să fie cu capac, a mai izbucnit și scandalul cu cîntecul interpretat de corul Tronos. Toată floarea intelighenției române a ținut conștiincios să semneze prezent la înfierarea versurilor, banal patriotice și atît. Nici pomeneală de legionarism în ele, cînd s-a dovedit că nu sînt ale lui Radu Gyr, cîțiva au dat înapoi „da, dar…” BOR tot legionaroidă rămîne. Or fi destui preoți și călugări AUR-iști, a condamna însă din oficiu „pupătorii de moaște”, a-i face idioți și înapoiați nu e în niciun caz dovadă de europenism.
La o dezbatere despre rinocerită la TVR Cultural cineva spunea că a critica UE e dovadă de rinocerită. Fals! Perspectiva critică este exact ceea ce deosebește civilizația europeană de celelalte civilizații: nici India, nici Japonia, nici China (cea clasică, nu cea comunistă), nici Orientul apropiat nu au în seva lor criticismul. De aceea mă simt călcat în picioare cînd farurile noastre democratice îmi spun că sînt anti-european dacă critic UE. De trei ani, de cînd a început războiul de la granițe, multe dintre aceste teorii false au fost recunoscute, și tocmai asta e forța  Uniunii. Numai la noi nu a ajuns această strategie normală a gîndirii. Am distrus învățămîntul, am distrus infrastructura culturală, am făcut din patriotism un cuvînt de rușine și l-am înlocuit cu scîrbanvnicul suveranism. În recentul sondaj CURS nu mă îngrijorează atît poziția detașat pe primul loc a AUR (am anticipat că reformele vor duce la asta), cît creșterea POT. Un tineret castrat intelectual de o școală anti-culturală sigur că poate fi atras de un asemenea partid. Nu mai vînați legionari verzi pe pereți, pericolul mare e în altă parte!

Prof. dr. Christian CRĂCIUN