Îmi pare din ce în ce mai evident că ar trebui convocat un Consiliu Național de Apărare pentru că prostia devine pe zi ce trece o vulnerabilitate majoră a țării. La toate nivelurile (faptul că pare un fenomen mondial nu e o scuză). Dar cum să te aperi de ea? Ce armată să mobilizezi? Exemple avem în fiecare zi.
O minte excesiv odihnită și plătită de la CNA decide să punem etichete pe filmele făcute în comunism. E atît de stupidă ideea, încît e greu să enumeri argumentele împotrivă: 1. cîți oameni sub 30 de ani mai urmăresc asemenea filme? 2. Chiar formează ele o opinie? 3. Nu ar trebui atunci să interzicem și folkul (sau Phoenixul), în proporție de 80% cu origini în Cenaclul Flacăra? 4. Ne apucă anticomunismul, cînd de fapt curentul neomarxist este dominant pe piața ideilor 5. nu ar trebui lucrat ca tinerii să învețe „istoria adevărată” la școală, unde ea a devenit aproape inexistentă, și atunci nu ar mai fi păcăliți de filmele din „epopeea națională”? 6. chiar bulinele alea cu vîrsta admisibilă care apar pe filme sînt de o jenantă ipocrizie și de o patentă inutilitate. Ca atare complet anti-educative. Cînd faci educație sexuală de la 8 ani, cum să te jenezi de doi oameni făcînd dragoste sub cearșafuri? Iar despre limbajul vulgar ce să mai zicem, înseamnă că nu ați văzut anumite desene animate sau nu ați trecut pe lîngă o școală la ora ieșirii de la cursuri.
Societatea românească are o mulțime de probleme autentice pentru a mai născoci unele doar pentru a-ți justifica funcția bugetivoră. Apropo de CNA, scriam săptămînile trecute de războiul dus împotriva lui Nicușor Dan. Acum acesta arată cu dovezi minciunile în cascadă din campania Antenelor, parte a acestei dezinformări. Credeți că CNA a luat vreo măsură? Idem, la alt post la fel de otrăvitor, împotriva lui Clotilde Armand se vehiculează minciuni. Gâdea a pierdut un proces de calomnie cu Gabriel Liiceanu, este el sancționat și de CNA?
Nu filmele – îngrozitor de proaste – cu operațiunea monstrul sau inginerul de suflete strică mintea poporului, ci acești manipulatori din prezent. Obsesia asta de a eticheta duce la consecințe pentru care istoria nu ne dă deloc mărturii plăcute. De altfel, parlamentul însuși ne-a oferit recent din belșug mostre de limbaj cu buruieni, cine vrea acum să pună buline pe transmisiile din sfînta sfintelor a democrației autohtone?
Altă idee ciuce… Să decretezi că de Ziua Națională a lecturii se întrerup cursurile normale în școli pentru trei ore de lectură înseamnă: 1. Să nu ai habar de minima pedagogie, orice e obligatoriu stîrnește instinctiv repulsia 2. Să deranjezi inutil un program școlar și așa bramburit de pandemie și dezorientarea autorităților. Oferiți prestigiu celor care citesc și lectura va deveni o obișnuință! Cum să-l obligi pe elev să citească cînd niciun scriitor român din ultima jumătate de secol nu se află în programa de Bacalaureat? Dacă există un ministru mai inadecvat fotoliului, depășindu-l chiar și pe celebrul „genunchie”, atunci el este dl. Câmpeanu. O lege evident demagogică și inutilă precum această „zi a lecturii” poate fi deturnată spre pozitiv dacă oamenii inteligenți care o vor pune în aplicare vor reuși să facă lucruri remarcabile. Se poate…
Prevăd o anume reacție excitată: de ce nu scrii despre chestiunile arzătoare: războiul iminent de la granița noastră, prima grevă intercontinentală a camionagiilor, explozia prețurilor, prăbușirea a vreo 40 de sateliți dintre cei lansați de Elon Musk (cine și-a făcut o grilă de interpretare a lumii contemporane din filmul Donʼt look up – iată că impulsul de a înțelege lumea printr-un film nu e legat numai de teme istorice și nu e numai la noi, acolo mașinăriile care trebuiau să distrugă asteroidul eșuează – poate medita la acest eșec), decretarea „de sus” că pandemia se termină, moartea savantului, premiat cu Nobel, Luc Montagnier, care a spus despre pandemie o mulțime de lucruri pe care nu le veți auzi de la Rafila sau de la instituții mondiale. A scrie despre astea înseamnă a te feri de locuri comune, de părerologie și manipulare. Sursele credibile sînt puține. Sănătatea mintală se păstrează închizînd televizoarele. Pan-isteria este în creștere, chiar dacă pandemia este în scădere. De asta e mult mai greu să ne ferim, masca nu folosește la nimic.
Și aici revin la ziua lecturii. Cartea, în sensul tradițional, rămîne singurul teren ferm. V-ați gîndit ce se va întîmpla cu mulți dintre cei sub 50 de ani cînd va cădea Metaversul, mai întîi în Europa, apoi în America? Ei pur și simplu nu știu că există un alt teritoriu în care se pot refugia. Cu cine vor vorbi cînd nu vor mai funcționa telefoanele mobile? Ce vor face atâtea miliarde de tineri când vor ridica ochii de pe displayuri și vor vedea ceva ce n-au văzut niciodată pînă acum? Cum ne vom privi unii pe alții? Cu noi nu mai știm să vorbim, pe celălalt nu-l mai vedem. Chiar: cum vom privi cerul? Ca să te întrebi așa ceva trebuie să fii complet anacronic. Adică ieșit din acest timp.
Prof. dr. Christian Crăciun




Tragic dar adevărat! Trecerea celor 30+ de ani ai unei „democrați originale creată de ilieskovic”, au lăsat amprente mult mai dezastruoase în plan uman,decât cele doua ultime conflagratii mondiale.