Catolicii câmpineni l-au sărbătorit pe patronul lor spiritual, Sf. Anton de Padova

Săptămâna trecută, la biserica romano-catolică din Câmpina (cea mai mare şi mai veche din oraş, dar nu singura, căci de câţiva ani, pe Muscel, există o bisericuţă a călugăriţelor augustiniene), s-a desfăşurat un eveniment deosebit, prilej de mare bucurie pentru adepţii celui mai răspândit cult creştin din lume. Credincioşii catolici din Câmpina au umplut până la refuz, ca în fiecare an, Biserica “Sf. Anton de Padova” pentru a-l sărbători pe patronul spiritual al acestui lăcaş de cult. Sfântul Anton de Padova, unul dintre cei mai mari sfinţi romano-catolici, este celebrat întotdeauna pe 13 iunie, care a coincis, anul acesta, cu a doua zi de Rusalii. A fost o pură coincidenţă, generată de data sărbătoririi Paştelui, ştiut fiind că Rusaliile (Coborârea Sf. Duh pe pământ), a treia mare sărbătoare a creştinilor (după Paşte şi Crăciun), are şi ea dată fixă: la 50 de zile după Învierea Domnului. Această coincidenţă fericită, poate şi alte motive întemeiate, l-au determinat probabil pe ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti, să vină la Câmpina pentru a oficia slujba de hram a bisericii construite în 1906 de inginerul petrolist german Anton Raky. Sosirea neaşteptată şi bine venită a păstorului Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti (un motiv în plus de bucurie pentru catolicii câmpineni) a adăugat mult fast sărbătoririi Sf. Anton de Padova, la slujba oficiată de arhiepiscopul Ioan Robu participând un sobor de şapte preoţi (dintre care unul greco-catolic), ajutaţi de şapte copii-ministranţi. Preotul predicator a subliniat, în cuvântul său, importanţa revenirii la valorile tradiţionale creştine, care au făcut ca Biserica să dăinuie peste milenii şi care astăzi se regăsesc în tot mai puţine familii creştine. Au fost evocate viaţa şi activitatea Sf. Anton de Padova, botezat la naştere Ferdinand, care, deşi s-a năcut într-o familie bogată de nobili din Lisabona, în 1195, a renunţat la plăcerile efemere ale vieţii pământeşti dedicându-se, cu toată dragostea şi fiinţa sa, slujirii Domnului. Sfântul Anton este sfântul universal (mulţi ortodocşi participă la slujba de hram), iar această popularitate i-a adus-o tocmai faima minunilor sale. El este considerat un mare făcător de minuni, ajutorul săracilor şi găsitorul lucrurilor pierdute, acest ultim atribut fiindu-i acordat pentru că, spre deosebire de alţi sfinţi, mângâie şi ajută pe aceia care, din vina sau fără vina lor, au pierdut lucruri scumpe sau folositoare şi vor să le găsească. În a doua jumătate a slujbei, copiii prezenţi au primit o binecuvântare specială, iar crinii din mâinile ridicate ale enoriaşilor au fost sfinţiţi. Petalele acestor crini sfinţiţi, după ce ajung în stare uscată, sunt strânse cu grijă, deoarece se crede că ajută la alinarea bolilor şi potolirea stihiilor naturii.