Știri

Ziua Veteranilor de război, sărbătorită la Câmpina

Ziua Veteranilor de război este marcată anual la data de 29 aprilie, în semn de recunoaștere a sacrificiului și meritelor acestora pentru apărarea independenţei, integrităţii teritoriale şi a intereselor României. Anul acesta, se împlinesc 120 ani de la oficializarea calității de veteran de război instituită prin înaltul decret regal semnat de Regele Carol I la 29 aprilie 1902, la aproape 25 de ani de la războiul de independență.
În România mai sunt 1748 de veterani de război și 43 de văduve de război în viață, iar în Republica Moldova doar 4 veterani de război. Ministerul Apărării Naționale le-a pregătit câte un colet simbolic ce urmează a fi trimis către fiecare dintre ei în zilele următoare.
În Câmpina mai există un singur veteran de război, maiorul în retragere Gheorghe Enache. Încă din anul 2008, imediat după instituirea Zilei Veteranilor de război, autorităţile municipiului Câmpina au organizat sărbătorirea celor mai vârstnici militari. În cartierul „Veteranilor”, municipalitatea a dat nume de veterani de război unor străzi: gl. bg. Ioan Stoica și col. Haralambie Săvulescu (luptători din al doilea război mondial).
Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – subfiliala municipală Câmpina și Casa de Cultură „Geo Bogza” vor marca această zi mâine, 29 aprilie, vizitându-l la domiciliu pe Gheorghe Enache, pentru a-l felicita și a-i oferi un tort, o diplomă și flori, prin diligența col. (r) Marian Dulă și lt. col. (r) Paul Olaru, care se asigură și de evidența văduvelor de veteran de război din Câmpina.

Totodată, cu prilejul Zilei Veteranilor de război, în școlile gimnaziale câmpinene s-a desfășurat un concurs de desene și eseuri, ale cărui premii sunt asigurate de Consiliul local Câmpina. Pentru elevii de liceu este pregătit un concurs de istorie locală, care se va desfășura în ziua de 9 mai 2022, la Casa de Cultură „Geo Bogza”.

Maior în retragere ENACHE A. GHEORGHE

Enache A. Gheorghe s-a născut la 15 octombrie 1922, în comuna Bănești, județul Prahova,  într-o familie numeroasă, cu opt copii: Avram, Ion, Vasile, Victor, Ana, Gheorghe, Lazăr și Nuți. Părinții, Alexandru și Elena, în pofida greutăților materiale, au reușit să crească și să educe bine pe cei opt copii. Enache Gheorghe a avut o copilărie liniștită, plină de bucurii, chiar dacă erau mulți frați sau poate tocmai de aceea.
Mama tatălui, bunica, era moașa satului și a asistat la naștere zeci de mame. Tot satul o cunoștea, dar și ea cunoștea toate familiile din sat. Pe bunicul patern nu l-a cunoscut, el decedând cu mult înainte.
Tatăl era un om gospodar, chibzuit și corect. Enache Gheorghe povestește: Când era tata acasă și venea câte un vecin la poartă, îi zicea mamei: „Nu te grăbi, Lino, că nu vine să-ți dea, vină să-ți ceară!” Tata arăta vecinului obiectul cerut și-i spunea: „Îl vezi? Din ăsta să-ți cumperi!”
După absolvirea Școlii generale de 5 ani din Bănești, a fost ucenic la Nicolae D. Cheșcă, ce ținea un magazin de fierărie, vopselărie, lângă ceasornicarul Florescu. Proprietatea lui Cheșcă era pe strada Carol I, la numărul 61, aproape de intersecția cu strada Ardealului și lângă Casa Poporului. Peste drum era alt magazin de fierărie-băcănie, al lui Dumitrescu. La Nicolae D. Cheșcă a lucrat în perioada 15 martie 1937 – 18 ianuarie 1940. După ucenicie, Cheșcă l-a angajat vânzător cu salariu.
În noiembrie 1940 a fost elev la Baza regimentală Apărare Antiaeriană, la București, pe șoseaua Ghencea. Veteranul Gheorghe Enache își amintește: „Cursanții au fost ordonați pe grupe (de câte 5 militari), în posturi de execuţie în teren”.
Centrul Teritorial Prahova l-a încorporat în februarie 1941, declarându-l „Bun pentru transmisiuni”. Stagiul militar voluntar, conform adeverinței nr. 28021 din 8 decembrie 1982,  l-a început la 1 februarie 1941.
În adeverința nr. 28389 din 21.05.1992, a Unității Militare 02405 Pitești, se menționează:
01.02.1941 – 15.02.1942, stagiul militar voluntar;
15.02.1944 – 11.05.1945, concentrat.
La 1 iunie 1941, Gheorghe Enache  este încadrat ca radist (operator la stația radio) la Regimentul 3 Artilerie Antiaeriană, unitate care era cartiruită în București, cartierul Ghencea. A lucrat pe stații de radio Telefunken, mai vechi, apoi pe stații românești, iar ulterior germane, mai performante. Se foloseau sisteme de cuvinte codate, se contracara interceptarea inamicului, se monitoriza și se bruia comunicarea inamicului, se folosea radiobaliză directivă și sistem de ghid de navigație pentru avioane. Regimentul a efectuat aplicații în teren cu posturile de emisie-recepție, în zona Giurgiu – Rusciuc (Bulgaria). Raza de acțiune a radiourilor era foarte limitată, ele funcționând în sistem simplex, adică se putea să se vorbească doar într-un sens, vorbitorul nu putea fi întrerupt.
Structura de bază a unei subunități de artilerie antiaeriană era următoarea: tunuri, radiolocatoare, aparatură de calcul și telecomandă. Gheorghe Enache a lucrat și pe telegraful emisie-recepție marca Lorenz, nemțesc.
În adeverința nr. 28389 din 21.05.1992, a Unității Militare 02405 Pitești este menționat:
01.06.1941 – 17.12.1941, a făcut parte din Regimentul 3 Artilerie Antiaeriană, unitate care a fost operativă în această perioadă.
Sergentul Enache Gheorghe participă la război în perioada 22 iunie 1941 – 17 decembrie 1941 cu Regimentul 3 Artilerie Antiaeriană, în funcția de radio-telegrafist. Mai întâi militarii sunt în poziții  pe aeroportul din Buzău. După 2-3 săptămâni a început înaintarea și odată cu ea transmiterea codificată către comanda de dirijare a aviaţiei în teritoriu. Enache Gheorghe a avut misiunea să recunoască tipul de avion, numărul motoarelor, cărei armate aparține și direcția de zbor. De la Buzău s-a deplasat succesiv, la Tighina, Tiraspol, după care, la 7 decembrie 1941, a revenit în țară.
Sergentul Enache Gheorghe este încadrat la Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană, din august 1942. Prestigiosul Regiment 4 Artilerie Antiaeriană a fost înființat prin Înaltul Decret nr. 3.846, din 1 noiembrie 1939. Inițial a purtat denumirea de Gruparea a 4-a de Apărare Contra Aeronavelor (A.C.A.), dislocată în garnizoana Brașov. La comandă a fost numit colonelul Horia Roman, cu misiunea de apărare împotiva atacurilor aeronavelor asupra punctelor sensibile: Brașov, Făgăraș, Sibiu, Jibou, Turda, Hunedoara și Sinaia.
„De la începutul lunii septembrie 1942, comanda Regimentului 4 a fost asigurată de colonelul Dumitru Grumăzescu. Având în subordine Divizioanele 4 și 17, trenurile atelier și de muniții, regimentul a plecat pe front la Cotul Donului, subordonându-se Brigăzii a 4-a Artilerie Antiaeriană.” [1]
Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană a acționat în fâșia Armatei a 3-a române. După rănirea și evacuarea comandantului regimentului, la comanda acestuia a fost numit locotenent-colonelul Martin Codreanu, fost comandant al Centrului de Instrucție al Serviciului General Pândă Aeriană. În perioada 19-26 decembrie 1942, efectivele regimentului au desfășurat lupte foarte grele, dând sacrificiul suprem în încercuirea de la Stalingrad. Cu aprobările necesare, „regimentul s-a desprins din încercuire și s-a retras treptat, în condiții foarte grele de climă (-30°C), aglomerări pe căile de acces, cu un număr mare de soldați răniți și degerați.” [2]
Sergentul Enache Gheorghe participă din nou la război cu Bateria 296 TFF (telefonie fără fir), în perioada 20 martie 1943 – 23 august 1944.  Pentru introducerea în luptă, sergentul Enache Gheorghe a plecat în Bucovina, de aici a străbătut Polonia, apoi pe la Lemberg (astăzi Liov în Ucraina), iar în 1943 se găsea pe malul mării Azov.
Din ianuarie până în mai 1943, Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană, cu divizioanele din subordine s-a retras la Brașov, urmând traseul Stalino, Zaporoje, Odessa, Tighina, Galați, Brașov. Aici a primit misiunea să apere zona Brașov, având baterii la Predeal, Sinaia, Mediaș, Sibiu și Făgăraș.
În adeverința nr. 28389 din 21.05.1992, a Unității Militare 02405 Pitești este trecut:
20.03.1943 – 23.08.1944, a participat, pe front, cu gradul de sergent, în cadrul Bateriei 296 Pândă Radio.
Pe teritoriul național, regimentul a revenit în zona de responsabilitate avută înainte de plecarea pe front. „În 1944, Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană, care avea în dotare 13 baterii de artilerie antiaeriană, comandant de colonelul Alexandru Țenescu, a vegheat la apărarea centrului sensibil Brașov, bombardat de șase ori de aviația anglo-americană.”[3]
În adeverința nr. 28389 din 21.05.1992, a Unității Militare 02405 Pitești este menționat:
01.10.1944 – 09.05.1945, a făcut parte din Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană, unitate care a fost operativă în această perioadă.
După actul de la 23 august 1944, efectivele Regimentului 4 Artilerie Antiaeriană, între 24 august și 10 septembrie 1944 au fost puse la grele încercări, desfășurând acțiuni de luptă antiaeriene, pentru apărarea postului de radio Bod, a aerodromurilor Brașov, Ghimbav și Mediaș. Regimentul a mai desfășurat și lupte terestre pentru alungarea trupelor germane din localitățile Doboli, Vâlcele, Ghimbav și Bod.
După întoarcerea armelor, Gheorghe Enache a revenit în țară și unitatea s-a dislocat în Făgăraș, unde a participat la schimbarea sistemului de comunicare. Acum nu mai erau aliați cu nemții, ci cu rușii. La Rupea, înființează un post de emisie-recepție.
În perioada 10 septembrie – 25 octombrie 1944, Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană a luptat pentru apărarea localităților Brașov, Bod, Tohan și Rogifer.
După eliberarea teritoriului național, la data de 7 decembrie 1944, regimentul, comandat de colonelul Dumitru Pascal (făcând parte din Divizia 1 Artilerie Antiaeriană) a acționat pe front, în Ungaria, în zona Szolnok – Keskemet. O parte din forțe (Divizioanele 5 Artilerie Antiaeriană și „Bod”) a constituit Subgruparea „Brașov” și a acționat în subordinea Brigăzii a 4-a Artilerie Antiaeriană Ploiești.
Sergentul Enache Gheorghe participă la campania din vest, în perioada 1 octombrie 1944 – 9 mai 1945 la Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană. Se deplasează la Oradea și, în continuare, pe aerodromul Miskolc (Ungaria).
Înainte de război și în timpul războiului, încorporarea se făcea când tânărul împlinea 22 de ani. Acest an devenea contingentul din care făcea tânărul încorporat. Gheorghe Enache este contingent 1944. Situația militară își urma cursul firesc, chiar dacă sergentul Gheorghe Enache era deja încorporat și făcea parte dintr-o unitate militară. În consecință, Gheorghe Enache este lăsat la vatră la 15 februarie 1944, apoi este concentrat (15 februarie 1944), conform adeverinței nr. 28021 din 08.12.1982.
Sergentul Gheorghe Enache este desconcentrat la 11 mai 1945, conform adeverinței 28309/92 din 28.08.85. Ajunge în țară la 15 mai 1945.
La data de 15 iunie 1946, Regimentul 4 Apărare Antiaeriană a fost desființat, ca urmare a măsurilor de reorganizare a armatei. Comandanți ai Regimentului 4 Artilerie Antiaeriană în timpul războiului:
Colonel Horia Roman (1939 – 1942),
Colonel Alexandru Țenescu (1942 – 1944),
Colonel Dimitrie Pascal (1944 – 1945).
După lăsarea la vatră, Enache Gheorghe, a căutat să se angajeze în muncă. A urmat Școala Industrială de Instalații de Apă și Gaze din Câmpina.
Din Cartea de muncă a rezultat următorul traseu al locurilor de muncă și al funcțiilor îndeplinite:
24.09.1945 – 08.08.1947 Astra Română Poiana. Ajutor manipulant.
06.11.1947 – 25.12.1950 Cooperativa „Victoria” la Uniunea Raională a Cooperativelor de Consum Câmpina. Gestionar.
01.02.1951 Baza de Aprovizionare Băicoi. Merceolog principal.
01.01.1957 Întreprinderea de Aprovizionare cu Piese de Schimb Câmpina.
10.04.1957 Institutul de Cercetări Foraj Extracție Câmpina. Șef magazie. La 01.08. 1957 Șef depozit
01.01.1967 Electromontaj Câmpina, Șantierul II Brașov. Șef depozit
13.10.1967 Schimbat locul de muncă de la Brașov la Câmpina.
29.03.1973 Grup Șantiere Electromontaj Câmpina. Șef depozit.
Gheorghe Enache se căsătorește, la 33 de ani, cu Elena, care i-a dăruit o fiică, Cristina.
Este pensionat la 1 aprilie 1984 de la Grupul de Șantiere Electromontaj Câmpina.
Pentru merite deosebite în activitatea profesională a fost distins cu ”Ordinul Muncii”, clasa a III-a. La 23 august 1954 a  primit Medalia ”Eliberarea de sub jugul fascist”, prin Decretul nr. 325 din 06.08.1954 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, contrasemnat de Ministrul Forțelor Armate, General de Armată Emil Bodnăraș.
Sergentul Enache Gheorghe se înscrie în Asociația Veteranilor de Război din România la 03.07.1992, cu legitimația nr. PH 345.439 din 30.05.1992.
În anul 2004 a fost decorat cu „Crucea Comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial”, iar la 29 aprilie 2021 a fost avansat la gradul de maior.
Înaintări în grad succesive:
Sergent major, cu ordinul OG. 13/1995,
Plutonier, cu ordinul M. 35/2000,
Plutonier major, cu ordinul M. 69/2004,
Plutonier adjutant, cu ordinul M. 38/2008,
Plutonier adjutant principal, cu ordinul M. 49/2010,
Sublocotenent, prin ordinul M. 34/2015,
Locotenent, cu ordinul M. 29/2018,
Căpitan, cu ordinul M. 69/2019,
Maior, prin ordinul M. 81/2021.
Enache Gheorghe are o fire veselă, optimistă, îi place lucrul bine făcut, punctualitatea și respectarea cuvântului dat. Este un bun gospodar, este comunicativ, citește mult și abordează subiecte variate de discuție.
Maiorul Enache Gheorghe a participat la majoritatea manifestărilor dedicate veteranilor de război, dar și la ceremoniile militare și religioase dedicate sărbătorilor naționale. Are o relație strânsă cu Filiala municipală Câmpina a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”.
Maiorul Enache Gheorghe este un exemplu de dârzenie, modestie și camaraderie pentru generațiile următoare.

[1] Chiper, Constantin, Cronica militară a județului Prahova, Editura Scrisul Prahovea, Cerașu, 2012, p. 123
[2] Idem, p. 123
[3] Idem, p. 124

(Date oferite de col. (r) Marian Dulă, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – subfiliala municipală Câmpina)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare