Pornind la data de 1 aprilie 1833 de la München spre Constantinopol, medicul german F. S. Chrismar trece şi prin Banat, Transilvania şi Ţara Românească. Va descrie această călătorie în lucrarea „Schițe ale unei călătorii prin Ungaria în Turcia”, apărută un an mai târziu la Pesta. Relatarea acestuia cuprinde, între altele, câteva date inedite despre trecerea sa prin Câmpina: 
„(…) În dimineaţa următoare ne-am trezit din somn, odată cu răsăritul soarelui, sunetul tobei şi al fluierului. Acest zgomot războinic venea dintr-un sat mic de pe partea cealaltă a râului, unde stătea în tabără infanteria rusă, care se pregătea să plece mai departe. (…) Într-adevăr caravana noastră s-a pus în mişcare odată cu soldaţii ruşi. (…) Aproape în acelaşi timp cu ruşii am ajuns la Câmpina, unde curiozitatea împingea pe toţi locuitorii să privească marşul trupei de războinici, care la intrarea în această localitate îşi uneau glasurile pentru a cânta <cântece> răsunătoare. La Câmpina se află un post de vamă român, unde a trebuit să ne vizăm hârtiile. Ne-a uimit, într-un chip deosebit, amenajarea acestui oficiu, unde am dat peste funcţionari cu turbane şi costume turceşti, odihnindu-se nepăsători pe un divan moale, capitonat, fumându-şi pipa. Zgomotul trupelor care treceau nu a deranjat pe aceşti onorabili din dulcea lor nepăsare [dolce far niente – în textul original].
A ţinut mult până ce ni s-a dat drumul şi chiar pentru această <operaţie>, ei nu s-au mişcat din poziţia lor comodă, ci şi-au mâzgălit viza cu o mână nepăsătoare pe paşapoartele noastre pe care le aşezaseră în faţa lor, pe genunchi.
De altfel nu am găsit nimic atrăgător la Câmpina, căci murdăria mare de pe uliţi era pentru noi o privelişte obişnuită de la satele româneşti din Transilvania şi Banat.
Portul localnicilor era tot acelaşi, numai că, ici şi colo se arată <câte> un turban mic şi îngust, sau mai mult o simplă legătură de cap, care pe lângă copierea moravurilor turceşti, prevestea şi o nepăsare şi mai mare”.
(„Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”, vol. III, serie nouă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, p. 85-86)
Ion T. ŞOVĂIALĂ
(Din volumul „Câmpina, pagini dintr-o istorie în date. Oameni, fapte, evenimente, ipostaze, secvenţe de viaţă” (II) , lăsat în manuscris de cel care a fost Ion T. Şovăială, regretat avocat şi publicist).
