Un spital ce tinde să ajungă de talie europeană

Recent, am ajuns la serviciul de urgenţă al Spitalului Municipal, în miezul nopţii. În interval de 24 de ore, de la Urgenţe am trecut la secţia de Chirurgie şi apoi la cea de Reanimare – Anestezie. Mutat din loc în loc, am putut să-mi fac o impresie despre spitalul oraşului, de care în ultimul timp auzisem numai lucruri bune. Am rămas impresionat de starea de curăţenie şi de profesionalismul cadrelor medicale, într-un spital care nu mai miroase a spital, cum se întâmpla în mai vechile aşezăminte sanitare. Lucrările de renovare şi de dotare cu aparatură modernă au început sub mandatul de director al excelentului medic chirurg Matei Alexandru. Atunci au fost amenajate secţia de Pediatrie, de Boli Interne şi Obstetrică-Ginecologie. Urmaşul său la conducerea spitalului, tot un foarte bun medic chirug, Tiu Călin, a continuat şi a amplificat proiectul. Astăzi tindem să ne apropiem de nivelul unui spital european. Zugrăvit proaspăt de sus până jos, cu gresie şi faianţă foarte bine finisate, spitalul nostru are mai degrabă aspectul unui sanatoriu dintr-o staţiune balneară.

Am mai ajuns, pe vremuri, în secţia de Chirurgie, care atunci se afla în spitalul de la Poiana şi nu se poate face nicio comparaţie. În acea perioadă medicii erau de excepţie. Un pacient a făcut chiar un tablou în culori pastelate (se păstrează şi acum în secţia de Chirrgie) , cu tot personalul de atunci. În fruntea alaiului de tinere şi vioaie asistente şi infirmiere se remarcau cei trei chirurgi de atunci, foarte apreciaţi de câmpineni: doctorii Dumitriu, Tuţică şi Răduţă. Titi Răduţă a rămas în istoria locală prin performanţele sale: 45.000 de operaţii şi niciun eşec. Mai trăieşte în Câmpina d-na doctor Mihălcioiu Ofelia (93 de ani), mâna a doua la toate operaţiile efectuate de acesta. I-a urmat la conducerea secţiei de Chirurgie un câmpinean, dr. Rădulescu Virgil, foarte apreciat de pacienţi pentru măiestria sa, dar şi pentru comportamentul plin de blândeţe cu care îşi trata bolnavii. 

În prezent, dr. Matei Alexandru excelează în anumite domenii, călcându-i pe urme. Într-o convorbire cu dr. Mircea, decanul de vârstă al medicilor câmpineni (peste 90 de ani), acesta şi-a exprimat opinia că în chirurgia căilor biliare, dr. Matei este unul din cei mai buni specialişti la nivel naţional. 

În strânsă legătură cu secţia de Chirugie este cea de Reanimare – Anestezie, unde pe vremuri s-au remarcat distinsul dr. Toma şi d-na dr. Zaharia Maria. Acum a preluat ştafeta d-na dr. Izvoranu, admirabilă prin grija faţă de pacienţi. 

În managementul modern există o disciplină – cultura obligaţională, care se ocupă de formarea, la asistentele medicale şi la infirmiere, a unui comportament de respect şi ataşament pentru bolnavii lor, care să fie ajutaţi astfel să treacă mai uşor peste şocul provocat de operaţie. 

În scurta mea trecerea prin Spitalul Municipal, am apreciat foarte mult promptitudinea cu care doamnele asistente şi infirmiere răspundeau la chemările bolnavilor. 

Trebuie să evidenţiez şi serviciul de Urgenţă. Odată ajuns  acolo, la ore de târzii din noapte, parcă eşti în anticamera infernului. Pe fiecare brancardă, ţipă, se vaită ori  vomează bolnavi care au venit după accidente sau crize provocate de recidiva unor boli vechi. Doctoriţa Petrişor şi colectivul domniei sale, asistente şi infirmiere, fac faţă cu brio unor situaţii aproape disperate. Aşa cum am constatat pe pielea mea, primul pas spre însănătoşire începe la Urgenţă. 

Mai sunt însă şi multe lucruri de făcut aici. Am înţeles că în spitalele mai vechi din Bucureşti se restrânge numărul de paturi în saloane pentru a se instala în fiecare cameră un grup sanitar. În spitalul nostru, să ai două grupuri sanitare în toată secţia de Chirurgie, întinsă pe suprafaţa unui etaj, este o reală problemă, la care sper că se va găsi pe viitor o soluţie.

Actualul manager, dr. Tiu Călin, are proiecte ambiţioase. A început o amplă lucrare de restaurare a Policlinicii (vechea Casă de Asigurări Sociale a Muncitorilor Petrolişti din Câmpina, inaugurată prin 1920), folosind cu abilitate fondurile europene. Toate cabinetele vor fi modernizate şi pentru accesul bolnavilor la etajele superioare va fi instalat un ascensor, realizându-se astfel proiectul mai vechi al inimoasei doctoriţe Zaharia Maria. 

De menţionat că în această perioadă conducerea spitalului s-a preocupat şi de dotarea cu aparatură modernă a unor secţii din spital. 

Opinia mea, de pacient de curând operat şi foarte bine îngrijit, este că avem în oraş un spital de talia celor din capitală. 

Alin CIUPALĂ