În seară zilei de 8 ianuarie, Centrul de Promovare și Informare Turistică
din Câmpina a organizat o foarte interesantă mini-conferință susținută de
cercetătorul Mădălin Focșa, plecând de la o ultimă descoperire cartografică.
Până în momentul de față, din punct de vedere cartografic, Câmpina se regăsește
în următoarele documente: (1) cel
mai vechi plan publicat: 1860 (original pierdut, redesenat de S. Teodorescu în Monografia
din 1924); (2) cel mai vechi plan cunoscut
până acum, din anul 1830 (cercetare Hoinărescu, xeroxat deficient în
documentația studiului istoric pt PUG); (3)
și mai vechi sunt aparițiile în hărți precum cea din 1791 cunoscută sub numele
de Harta Specht – cea mai veche apariție publicată/ 1774 Harta Jeney – cea mai
veche apariție cunoscută, cu conturul și mărimea târgului în teren/ 1690 Harta
Baden (atestarea cartografică absolută a Câmpinei) – ultimele două ar fi inedite,
descoperite de Mădălin Focşa în arhivele de la Budapesta (aduse personal).
din Câmpina a organizat o foarte interesantă mini-conferință susținută de
cercetătorul Mădălin Focșa, plecând de la o ultimă descoperire cartografică.
Până în momentul de față, din punct de vedere cartografic, Câmpina se regăsește
în următoarele documente: (1) cel
mai vechi plan publicat: 1860 (original pierdut, redesenat de S. Teodorescu în Monografia
din 1924); (2) cel mai vechi plan cunoscut
până acum, din anul 1830 (cercetare Hoinărescu, xeroxat deficient în
documentația studiului istoric pt PUG); (3)
și mai vechi sunt aparițiile în hărți precum cea din 1791 cunoscută sub numele
de Harta Specht – cea mai veche apariție publicată/ 1774 Harta Jeney – cea mai
veche apariție cunoscută, cu conturul și mărimea târgului în teren/ 1690 Harta
Baden (atestarea cartografică absolută a Câmpinei) – ultimele două ar fi inedite,
descoperite de Mădălin Focşa în arhivele de la Budapesta (aduse personal).
În toamna anului 2019, tânărul cercetătorul Mihai Anatolii Ciobanu,
istoric, doctorand al Universității din Iași, care studiază de luni de zile în
labirinticele arhive rusești, descoperind în cantități industriale surse
privind spațiul românesc, a găsit și un Plan al Câmpinei din 1775. Titlul
schiței, care e alb-negru, în creion: „Planul
localității Câmpina, cu arătarea situației înconjurătoare, alcătuit în anul
1775″. Contextul cartării pe teren este ocupația rusească din anii
1770-1774, unul din nenumăratele războaie ruso-austro-turce care au avut loc și
în spațiul românesc. În acele momente nu era foarte clar dacă expansiunea
țaristă nu presupunea înglobarea ambelor țări românești în uriașul imperiul de
la Răsărit și nu așa cum s-a întâmplat de fapt, doar anexarea ținutului dintre
Nistru și Prut (Basarabia). În plus, rușii știau foarte bine că vor reveni în
aceste zone, de aceea aveau nevoie de o cartografiere detaliată a cât mai
multor localități importante atât din Țara Românească cât și, mai ales, din
Moldova. Planul se află în Arhiva Militar-Istorică de Stat a Rusiei din
Moscova, pierdut undeva într-un fond vărsat acolo de Departamentul Inginerilor
din epoca țaristă, alături de alte schițe și planuri făcute de topografii ruși
în cursul războaielor cu turcii din spațiul românesc. În Plan apar râurile
Prahova, Doftana și Telega (Mislea), dealurile dintre ele, târgul Câmpina, cu 3
biserici. Planul țarist confirmă existența a trei biserici în Câmpina la 1775
(și 1815 – catagrafia lui Caragea, confirmată acum). În fapt, se confirmă
documentar încă o biserică veche (primele două se cunoșteau, au fost pe locul
celor de la Lac și de la Brazi).
istoric, doctorand al Universității din Iași, care studiază de luni de zile în
labirinticele arhive rusești, descoperind în cantități industriale surse
privind spațiul românesc, a găsit și un Plan al Câmpinei din 1775. Titlul
schiței, care e alb-negru, în creion: „Planul
localității Câmpina, cu arătarea situației înconjurătoare, alcătuit în anul
1775″. Contextul cartării pe teren este ocupația rusească din anii
1770-1774, unul din nenumăratele războaie ruso-austro-turce care au avut loc și
în spațiul românesc. În acele momente nu era foarte clar dacă expansiunea
țaristă nu presupunea înglobarea ambelor țări românești în uriașul imperiul de
la Răsărit și nu așa cum s-a întâmplat de fapt, doar anexarea ținutului dintre
Nistru și Prut (Basarabia). În plus, rușii știau foarte bine că vor reveni în
aceste zone, de aceea aveau nevoie de o cartografiere detaliată a cât mai
multor localități importante atât din Țara Românească cât și, mai ales, din
Moldova. Planul se află în Arhiva Militar-Istorică de Stat a Rusiei din
Moscova, pierdut undeva într-un fond vărsat acolo de Departamentul Inginerilor
din epoca țaristă, alături de alte schițe și planuri făcute de topografii ruși
în cursul războaielor cu turcii din spațiul românesc. În Plan apar râurile
Prahova, Doftana și Telega (Mislea), dealurile dintre ele, târgul Câmpina, cu 3
biserici. Planul țarist confirmă existența a trei biserici în Câmpina la 1775
(și 1815 – catagrafia lui Caragea, confirmată acum). În fapt, se confirmă
documentar încă o biserică veche (primele două se cunoșteau, au fost pe locul
celor de la Lac și de la Brazi).
 |
| Codruţ Constantinescu şi Mădălin Focşa |
Codruț Constantinescu, invitatul Centrului de Informare și Promovare
Turistică, a lăudat consecvența de care dă dovadă Mădălin Focşa în munca sa de
cercetare și de descoperire a unor informații inedite despre istoria orașului
Câmpina și, de asemenea, a considerat că Mădălin Focşa este cam singură șansă
pe care o are istoriografia locală în vederea realizării fie a unei noi istorii
locale (care să reunească toate informațiile descoperite de toți istoricii
interesați de acest subiect, până acum), fie a unei noi monografii, în ciuda
amplorii acestui demers. Să nu uităm că istoria Câmpinei este destul de săracă
în acest domeniu (spre deosebire de cea a Ploieștiului), existând până în
momentul de față doar două monografii, destul de puțin, chiar dacă istoria
orală a căpătat un avant impresionant datorită cărților scrise de prof. Alin
Ciupală.
Turistică, a lăudat consecvența de care dă dovadă Mădălin Focşa în munca sa de
cercetare și de descoperire a unor informații inedite despre istoria orașului
Câmpina și, de asemenea, a considerat că Mădălin Focşa este cam singură șansă
pe care o are istoriografia locală în vederea realizării fie a unei noi istorii
locale (care să reunească toate informațiile descoperite de toți istoricii
interesați de acest subiect, până acum), fie a unei noi monografii, în ciuda
amplorii acestui demers. Să nu uităm că istoria Câmpinei este destul de săracă
în acest domeniu (spre deosebire de cea a Ploieștiului), existând până în
momentul de față doar două monografii, destul de puțin, chiar dacă istoria
orală a căpătat un avant impresionant datorită cărților scrise de prof. Alin
Ciupală.
La sfârșitul dezbaterii s-au mai amintit și restanțele pe care
administrația locală le are în ceea ce privește prezervarea și punerea în
valoare a patrimoniului local, de la Capela Hernia, până la mult așteptatul
muzeu al orașului (care nu pare a fi mai degrabă un proiect utopic, în ciuda
faptului că orașul Sinaia a reușit să-l transforme într-o minunată realitate)
sau punerea în valoare a beciurilor Vămii Câmpina, excavate, dar uitate. Demnă
de remarcat a fost şi prezența numeroasă a publicului câmpinean dornic să afle
cât mai multe informații despre istoria veche a Câmpinei.
administrația locală le are în ceea ce privește prezervarea și punerea în
valoare a patrimoniului local, de la Capela Hernia, până la mult așteptatul
muzeu al orașului (care nu pare a fi mai degrabă un proiect utopic, în ciuda
faptului că orașul Sinaia a reușit să-l transforme într-o minunată realitate)
sau punerea în valoare a beciurilor Vămii Câmpina, excavate, dar uitate. Demnă
de remarcat a fost şi prezența numeroasă a publicului câmpinean dornic să afle
cât mai multe informații despre istoria veche a Câmpinei.
