Triplă sărbătoare de 9 mai

Ziua de 9 mai nu a trecut nesărbătorită la Câmpina nici anul acesta. Această triplă sărbătoare (cu o semnificaţie naţională şi două semnificaţii internaţionale), s-a făcut exact ca în alţi ani, adică cu o finanţare extrem de modestă şi, cum era de aşteptat, cu participarea unui auditoriu redus numericeşte. Cu aproape aceeaşi mână de intelectuali locali prezenţi la manifestare şi în anii precedenţi. Participarea elevilor unor unităţi de învăţământ nu o mai punem la socoteală, pentru că ea a fost una forţată de comandamentele dascălilor, punând la grea încercare nervii majorităţii şcolarilor participanţi.
Ziua de 9 mai reprezintă o triplă sărbătoare pentru români, deoarece la această dată sărbătorim proclamarea independentei de stat a României (la 9 mai 1877), victoria coalitiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial (la 9 mai 1945) şi Ziua Europei (la 9 mai 1950).

Manifestările din 9 mai, de la Câmpina, s-au desfăşurat (graţie unui parteneriat între Primărie şi Asociaţia “Cultul Eroilor” condusă de col. (rez) Marian Dulă) la Colegiul Tehnic “C.I. Istrati” şi la Biblioteca Municipală ce poartă numele aceluiaşi savant. Ele au fost precedate, în zilele de 7 şi 8 mai, de întâlniri ale unor membri ai Asociaţiei “Cultul Eroilor” Câmpina cu elevi de la Şcoala Gimnazială “Ion Câmpineanu” şi liceele Mecanic şi Energetic. În dimineaţa zilei de 9 mai, la Colegiul Istrati (fostul Liceu Petrol), de la ora 9.00, în faţa câtorva zeci de elevi, au ţinut prelegeri despre semnificaţiile sărbătorii col. Marian Dulă, lt. cdor Constantin Gînjoaie, ing. Victor Dumitru, precum şi profesorii Ofelia Negoiţă şi Nicolae Geantă. Câteva ore mai târziu, la Biblioteca Municipală “C.I. Istrati”, col (rez) Marian Dulă, a susţinut prelegerea intitulată ”Operele comemorative de război din municipiul Câmpina”. Din expunerea sa am aflat că, în oraşul nostru, sunt câteva opere comemorative de război, majoritatea situate în Cimitirul de onoare al eroilor (cimitirul eroilor români şi străini din cele două războaie mondiale şi al eroilor căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989, situat pe strada Bobâlna). În afara cimitirului, se află Troiţa Eroilor din Războiul de Reîntregire Naţională, situată în cartierul Slobozia, precum şi Monumentul Eroilor Jandarmi.
Pentru ca ziua de 9 mai să nu “omoare” ziua de 10 mai, Ziua Regalităţii, zi cu multiple semnificaţii pentru istoria românilor, prof. Alin Ciupală a prezentat auditoriului prezent în holul Bibliotecii o interesantă expunere privind importanţa zilei de 10 mai pentru istoria statului român modern. La 10 Mai 1866, după o călătorie incognito, Carol I (moştenitorul unui principat german şi rudă cu împăratul francez Napoleon al III-lea),  ajunge în Bucureşti şi este proclamat domnitor al Principatelor Unite. 11 ani mai târziu, la 10 mai 1877, statul român îsi oficializa independent de stat, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat. Acestea sunt si motivele pentru care, pe data de 10 mai, românii au sărbătorit Ziua Naţională a României din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată monarhia, după venirea la putere, prin forţa armatei sovietice de ocupaţie, a regimului comunist.
În continuare, ing. Victor Dumitru a susţinut o prelegere despre bombardamentele aviaţiei americane asupra Câmpinei, din 1943 şi 1944. La acţiunea de la Biblioteca Municipală a participat şi primarul Horia Tiseanu. Pentru că nu se înţelege prea bine de ce, pentru unii istorici, independenţa României a fost proclamată pe 10 mai, iar nu pe 9 mai, trebuie să precizăm că, la acea vreme (de fapt, încă de pe timpul domnitorului Al.I. Cuza), Parlamentul României avea două camere legiuitoare, ca şi în prezent.  Pe 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată independenţa de stat a ţării de către deputaţi, printr-un act legitim de voinţă şi autodeterminare naţională. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, interpelat de un deputat,  a declarat în faţa adunării: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”. O interpelare asemănătoare a venit şi de la Senat, în ziua de 10 mai, din partea senatorului Alexandru Orăscu, la care Mihail Kogălniceanu a dat un răspuns asemănător celui de la Cameră: „Declarăm dar, că de aici încolo ne aşteptăm la o viaţă independentă, la o viaţă de sine stătătoare…”  Fiind vorba despre un parlament bicameral, în fapt, independenţa de stat a României nu poate fi luată în considerare decât pe 10 mai. Guvernanţii vremii şi-au aranjat declaraţiile pentru ca proclamarea independenţei de stat să coincidă cu venirea la domnie a lui Carol I. Comuniştii au devansat puţin proclamarea independenţei, pentru a se potrivi cu Ziua Victoriei împotriva fascismului. Chiar şi după dispariţia comunismului, unii istorici au considerat Ziua Independenţei ca fiind 9 mai, lucru care s-a perpetuat până în ziua de azi. Pentru că mai puţine  lucruri se ştiu despre Ziua Europei, vom prezenta în continuare un scurt istoric al construcţiei europene.
În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care acesta propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe Unite. Statele Beneluxului (Belgia, Olanda, Luxemburg) şi Italia s-au alăturat, în scurt timp, Franţei şi Germaniei. Astfel, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE). Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria. Trei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2007, România şi  Bulgaria au fost primite şi ele în Uniunea Europeană, care are, în prezent, 27 de state membre.  A.N.