– Cine au fost iniţiatorii acestui concert şi care a fost ideea de la care s-a pornit?
– Exista o intenţie mult mai veche a mea de a realiza aşa ceva pe plan local, sub influenţa atâtor altor festivaluri din ţară de acelaşi gen la care am participat împreună cu Iulia Em şi pe care le-am şi câştigat în decursul a doi ani.
Bineînţeles că la multe dintre ele (la mai toate, de fapt) eram intrigat că organizatorii aduceau în recital mereu şi mereu aceleaşi nume de artişti “vechi în meserie” şi doar unul sau doi din tânăra generaţie sau din cea de mijloc. Şi cu tot respectul pe care îl am pentru artiştii pionieratului folk-ului românesc, nu înţelegeam de ce nu se promovează, ca în orice alt domeniu, mult mai mult artiştii noi şi muzica lor. Sigur că ma refer doar la cei care demonstrează o calitate şi o valoare artistică şi interpretativă, pentru că ei aduc de cele mai multe ori ceva nou fuzionat din mai multe stiluri. Şi sincer sunt foarte supărat şi pe conservatorismul şi aş spune chiar radicalismul prostesc al publicului român de a se limita în a asculta mereu şi mereu aceleaşi vechi melodii. Ce e vechi şi rămâne este într-adevar de valoare, dar de ce să te privezi singur de bucuria de a simţi şi trăi şi emoţiile a ceva nou şi să ai măcar curiozitatea de a asculta şi altceva. Credeţi-mă că sunt artişti, nu neaparat toţi tineri, care vin cu “altceva”, acel “altceva “ pe care mereu îl căutăm, dar noi nu avem curajul de a ne dezbraca puţin de hainele vechi şi să ne îmbrăcăm şi în ceva “nou”, care să ne facă să ne simţim şi noi moderni, pentru că aproape în orice domeniu ce este modern ne place.
Aici, la acest festival, eu m-am gândit să fac invers. O să aducem doar unul sau doi artişti din generaţia veche, dar deloc învechită, zic eu şi mai mulţi din generaţia de mijloc şi din cea tânără.
Pe de alta parte, ştiţi cum se spune: “dacă n-ai un bătrân, să ţi-l cumperi”. Şi acest festival o să “cumpere” prin aplauze şi recunoaştere, valoarea şi experienţa unor “bătrani” ai folk-ului românesc pe care o să-i plătim aşa cum se cuvine, dar mai mulţi vor fi cei care vor vinde pentru gustul şi aplauzele publicului muzica lor aproape neştiută, din cauza relei voinţe din media, dar care vă garantez că este cel puţin de aceeaşi valoare cu cea a “bătranilor”.
Deci, iniţiativa îmi aparţine şi de asemenea titlul festivalului, care chiar îmi place cum sună. În viitor sper să îi dăm şi o conotaţie internaţională. Am fost sprijinit cu idei de Florin Predescu, preşedintele Fundaţiei “Zamolxes”, care este şi organizatorul oficial al acestei prime ediţii.
– Cum s-au lăsat convinşi artiştii să participe la această manifestare, dincolo de motivaţia financiară?
– Mă bucur că ai pus această întrebare, pentru că astfel am ocazia să le mulţumesc public şi deschis tuturor pentru altruismul şi solidaritatea cu care au răspuns invitaţiei. Toţi îmi sunt prieteni şi ne cunoaştem de ceva vreme şi am avut colaborări mai multe sau mai puţine, dar lucrul acesta nu îi obligă să ne ajute, aşa cum au făcut-o şi cred că cea mai puternică motivaţie a fost, totuşi, dragostea pentru muzica aceasta şi mesajele pe care cântecele lor le au, faţă de alte genuri muzicale, care nici muzică şi nici ceea ce înseamnă cu adevărat melodie nu au. Dorinţa lor este ca aceste mesaje şi trăiri ale muzicii folk să ajungă la oamenii care, după ce vor veni la spectacol, se vor găsi ei înşişi mai încărcaţi cu spirit şi cultură.
Mircea Baniciu, invitatul “number one” al festivalului, spunea ca a fost întrebat într-un interviu ce părere are despre muzica românească difuzată cel mai mult şi mai mult pe posturile noastre tv si radio. A răspuns cu un autentic “umor englezesc”: “Se dansează foarte mult în muzica românească din zilele noastre”. Şi ăsta este adevarul, ca sa traduc puţin pentru cei care poate încă mai sunt fani ai “lai lai-urilor” cu versuri kichoase şi dansate în playback, nu cântate, în bikini şi fustiţe scurte, din care doar “bubuiala” aceea ritmică îi mai face pe unii să se mişte de pe un picior pe altul, în timp de fapt ei nu ascultă, ci doar ce se uită în jur cu cine să mai “socializeze”.
Cunoscutul cantautor Tituş Constantin îi invită pe câmpineni şi nu numai, la o Gala Folk de excepţie, pe durata a două zile (14 – 15 noiembrie), aşa cum nu a mai fost în Câmpina, care prin artiştii ce vor evolua va aduce o valoare artistică şi culturală de care să se bucure toţi câmpinenii. Iubitorii de muzică bună românească sunt aşteptaţi la Casa de Cultură „Geo Bogza”, locul de desfăşurare a Galei.
Carmen NEGREU