Recensământul desfăşurat săptămâna trecută a fost un adevărat balamuc, un veritabil Turn Babel. Fiindcă mii de localnici recenzaţi nu s-au mai putut înţelege cu cei aproape 200 de recenzori ai Primăriei, deşi vorbeau aceeaşi limbă. Care nu le-a folosit mai deloc, fiindcă limba maternă a participanţilor la cel mai sofisticat şi mai impopular referendum din istoria României (atât prin numărul şi mărimea chestionarelor, cât mai ales prin multele întrebări prea curioase şi iscoditoare), a fost ameţită, despicată şi însângerată de inconsecvenţa şi bâlbele reprezentanţilor Institutului Naţional de Statistică, principala instituţie coordonatoare şi beneficiară a cercetării sociologice desfăşurate la nivel naţional.
Pe 22 octombrie 2011, purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu, afirmase că „nimeni nu este obligat să îşi declare codul numeric personal dacă, dintr-un motiv sau altul, nu doreşte să o facă”. După câteva zile, preşedintele INS, Vergiliu Voineagu, a precizat că declararea CNP-ului la recensământ este obligatorie, susţinând că discuţiile privind lipsa sancţiunilor dacă această informaţie nu este furnizată au fost generate de purtătorul de cuvânt al INS, „pregătit insuficient”, din care cauză Vladimir Alexandrescu a fost destituit. După care tot recensământul a fost aruncat în aer, creându-se un haos de nedescris şi tensionându-se şi mai mult relaţiile dintre recenzori şi unele persoane recenzate. MAI, care a organizat toată tărăşenia, se apără invocând Legea 170/2011 privind efectuarea recensământului.
Primul dintre parlamentarii Opoziţiei care au atras atenţia asupra posibilităţii pregătirii de către PDL a unor fraude electorale prin colectarea tuturor CNP-urilor a fost senatorul câmpinean George Severin. Parlamentarul social-democrat, într-o intervenţie la postul de televiziune Antena 3, înainte de declaraţia buclucaşă a lui Vladimir Alexandrescu, a avertizat populaţia asupra acestui pericol. Contactat pentru a ne preciza motivele temerilor sale, George Severin ne-a declarat următoarele: “Sunt trei probleme la care aş vrea să mă refer. Prima problemă pe care aş sesiza-o este faptul că orice recensământ are un caracter statistic general şi nu trebuie să se regăsească în individualitatea datelor obţinute, pentru că acest lucru duce la deformarea rezultatelor. Un cetăţean, când ştie că poate fi identificat în declaraţiile sale, va fi mai reţinut. Iar nerecunoaşterea etniilor, în numeroase cazuri, întăreşte această afirmaţie. În al doilea rând, în România, datele personale sunt protejate, iar CNP este poate cea mai importantă dată privată a individului. Eu nu cred că recenzorii, persoane angajate temporar în colectarea acestor date private, prezintă garanţii legate de păstrarea CNP-urilor. De regulă, acestea sunt păstrate de unităţi angajatoare, instituţii financiare etc, care prezintă garanţii (asumate în scris, prin clauze contractuale), că aceste CNP-uri nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele convenite cu posesorii lor. În al treilea rând, temerea că aceste CNP-uri pot fi folosite în fraudarea alegerilor viitoare este alimentată de un motiv simplu, dar întemeiat: CNP-urile celor plecaţi din ţară pot fi folosite fraudulos de reprezentanţii actualei puteri la votul prin corespondenţă, vot prin care ministrul de externe Baconschi a promis de câteva luni (culmea, în mod public), că va aduce PDL-ului un milion de voturi. În aceste condiţii, cum să mai avem încredere în actualii guvernanţi. Degeaba încearcă ei să se spele pe mâini, susţinând că CNP-ul unei persoane poate fi uşor aflat de la primării, din listele electorale aflate la administraţiile locale. Intenţia autorităţilor de a colecta toate CNP-urile din ţară rezidă tocmai din dorinţa lor intensă de a afla CNP-urile celor plecaţi din ţară. Căci aici are PDL o mare problemă: nu ştie câte şi care sunt persoanele plecate din ţară, ale căror date personale ar putea fi folosite pe nişte buletine de vot falsificate, în procedura votului prin corespondenţă, absolut necontrolabil de către reprezentanţii partidelor de opoziţie. Prin simpla diferenţă dintre CNP-urile colectate de la populaţie la acest recensământ şi CNP-urile existente în baza de date a primăriilor, liderii PDL vor şti care sunt persoanele plecate în străinătate, dar şi codurile lor numerice personale.” Declaraţia senatorului nu mai are nevoie de niciun comentariu.
Primul dintre parlamentarii Opoziţiei care au atras atenţia asupra posibilităţii pregătirii de către PDL a unor fraude electorale prin colectarea tuturor CNP-urilor a fost senatorul câmpinean George Severin. Parlamentarul social-democrat, într-o intervenţie la postul de televiziune Antena 3, înainte de declaraţia buclucaşă a lui Vladimir Alexandrescu, a avertizat populaţia asupra acestui pericol. Contactat pentru a ne preciza motivele temerilor sale, George Severin ne-a declarat următoarele: “Sunt trei probleme la care aş vrea să mă refer. Prima problemă pe care aş sesiza-o este faptul că orice recensământ are un caracter statistic general şi nu trebuie să se regăsească în individualitatea datelor obţinute, pentru că acest lucru duce la deformarea rezultatelor. Un cetăţean, când ştie că poate fi identificat în declaraţiile sale, va fi mai reţinut. Iar nerecunoaşterea etniilor, în numeroase cazuri, întăreşte această afirmaţie. În al doilea rând, în România, datele personale sunt protejate, iar CNP este poate cea mai importantă dată privată a individului. Eu nu cred că recenzorii, persoane angajate temporar în colectarea acestor date private, prezintă garanţii legate de păstrarea CNP-urilor. De regulă, acestea sunt păstrate de unităţi angajatoare, instituţii financiare etc, care prezintă garanţii (asumate în scris, prin clauze contractuale), că aceste CNP-uri nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele convenite cu posesorii lor. În al treilea rând, temerea că aceste CNP-uri pot fi folosite în fraudarea alegerilor viitoare este alimentată de un motiv simplu, dar întemeiat: CNP-urile celor plecaţi din ţară pot fi folosite fraudulos de reprezentanţii actualei puteri la votul prin corespondenţă, vot prin care ministrul de externe Baconschi a promis de câteva luni (culmea, în mod public), că va aduce PDL-ului un milion de voturi. În aceste condiţii, cum să mai avem încredere în actualii guvernanţi. Degeaba încearcă ei să se spele pe mâini, susţinând că CNP-ul unei persoane poate fi uşor aflat de la primării, din listele electorale aflate la administraţiile locale. Intenţia autorităţilor de a colecta toate CNP-urile din ţară rezidă tocmai din dorinţa lor intensă de a afla CNP-urile celor plecaţi din ţară. Căci aici are PDL o mare problemă: nu ştie câte şi care sunt persoanele plecate din ţară, ale căror date personale ar putea fi folosite pe nişte buletine de vot falsificate, în procedura votului prin corespondenţă, absolut necontrolabil de către reprezentanţii partidelor de opoziţie. Prin simpla diferenţă dintre CNP-urile colectate de la populaţie la acest recensământ şi CNP-urile existente în baza de date a primăriilor, liderii PDL vor şti care sunt persoanele plecate în străinătate, dar şi codurile lor numerice personale.” Declaraţia senatorului nu mai are nevoie de niciun comentariu.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!