Scrisoare deschisă

Am primit la redacţie o scrisoare extrem de interesantă, atât prin situaţia în sine, cât şi prin întrebările – absolut pertinente – pe care cele două familii de câmpineni, semnatari ai scrisorii, le adresează autorităţilor locale.“Vă rugăm să publicaţi această scrisoare deschisă în ziarul dumneavoastră pentru a face cunoscut tuturor cititorilor, dar şi întregii opinii publice modul în care am fost trataţi de “organe” în această vară. De asemenea, aşteptăm răspuns public la întrebările puse de noi.Vă mulţumim.Suntem două familii de pensionari din Câmpina, Cornelia C., de 55 ani, şi Marian B., de 61 de ani, care de mai mult de zece ani ne petrecem, în fiecare vară, două-trei săptămâni, cu cortul, pe malul râului Prahova. Anul acesta am avut o mare şi neplăcută surpriză, fiind obligaţi să părăsim spaţiul de campare de pe marginea râului Prahova. Iată cum s-au petrecut faptele:În ziua de 4 august, cele două familii, fiecare cu cortul său, ne-am campat în locul nostru obişnuit, acolo unde ne petrecem concediul de atâţia ani. Locul este situat la aproximativ 5 metri de râul Prahova, 100-150 metri de DN1 şi aproximativ 600 metri de localul «Casa Bucur». Cu o zi înainte de a ne aşeza aici, am fost în acelaşi loc şi am făcut o minimă igienizare – am strâns sticle goale de plastic, pungi de plastic, hârtii de tot felul şi tot felul de alte gunoaie, astfel încât să ne asigurăm un loc cât mai propice pentru cele câteva zile de concediu pe care doream să le petrecem în acel loc. De remarcat faptul că nu suntem singurii care ne aşezăm aici, deoarece existau vetre de cărbuni mai vechi de la alte vizite anterioare ocazionale. Am stat liniştiţi în acel loc din4 până pe 12 august, atunci când am fost somaţi de Poliţie să evacuăm urgent locul pe motiv că – atenţie, e incredibil! – «stricăm imaginea ţării»!!! Premergător acestei zile, pe 6 august, un echipaj de Poliţie s-a oprit la locul nostru de campare şi în mod absolut civilizat ne-a întrebat dacă au avut loc incidente, dacă ne simţim în siguranţă şi dacă avem probleme deosebite. Firesc, am răspuns că nu sunt probleme.Spre surprinderea noastră, şicanele au continuat, chiar dacă s-a dorit inducerea unei note de «legalitate», pentru a nu putea noi să facem nici un fel de contestare. În ziua de 10 august, s-a oprit în apropierea noastră un cetăţean care – fără să se recomande – ne-a somat ca până în seara aceleiaşi zile să părăsim locul pentru că este proprietatea lui!I-am răspuns civilizat că venim în acest loc de 10-12 ani şi că nimeni nu ne-a făcut cunoscut că este vorba de o proprietate privată. Dacă am fi ştiut, am fi căutat un alt loc. În plus, nu exista nici o plăcuţă cu inscripţia «proprietate privată», iar locul nu arăta a fi unul îngrijit, împrejmuit, ci, din contră, era plin numai stufăriş, răchită şi sălcii. Întrucât era o oră destul de târzie, i-am promis persoanei în cauză că a doua zi vom evacua locul. A doua zi, «frecuşul» a continuat şi mai şi… La faţa locului a venit un echipaj de la Poliţia Câmpina şi patroana de la «Casa Bucur», care nu am înţeles ce căuta, reamintindu-vă că acest restaurant se află la aproximativ 600 metri de locul în care ne aflam noi. «Individa» le-a indicatul poliţiştilor locul în care ne aflam şi a plecat. Echipajul de poliţie, condus de un domn comisar căruia nu i-am reţinut numele, însoţit de o poliţistă, ne-a cerut actele. Poliţistul ne-a spus că trebuie să plecăm de acolo pentru că «facem ţara de râs» (!!!) şi că mai binene-am duce cu cortul pe dealul Muscel!Iată şi considerentele noastre. Suntem familii cu venit (pensie), locuim la bloc, nu suntem oameni fără căpătâi, care să umblăm cu cortul prin ţară. Nu avem posibilităţi financiare să plecăm în alte ţări să ne facem concediile şi nu înţelegem cum ne facem ţara de râs?! Corturile noastre sunt de fabricaţie recentă, în faţa lor aveam o măsuţă unde mâncam sau dezlegam integrame, fiecare dintre noi aveam costume de baie, de jur împrejurul corturilor am făcut noi curăţenie şi atunci… unde era problema? De-a lungul râului Prahova, până la Azuga, sunt corturi amplasate chiar la o distanţă mică de şosea şi nimeni nu se ia de ei. Ce interese ascunse i-au determinat pe unii să ne oblige să evacuăm locul?! Spre cunoştinţa domnilor de la poliţie (dacă nu ştiau) pe lungimea şoselei naţionale, chiar în apropierea noastră, se află acele «pipiţe». Pe ele nu le evacuează nimeni! Ele nu ne fac ţara de râs?! Când eram salariaţi la societăţile câmpinene şi lucram de ziua până noaptea, fără să ne plângem, nu ne făceam ţara de râs; acum, în capitalism, trebuie să ai vile, maşini luxoase, conturi în bancă, pentru că altfel, îţi faci ţara de râs! Aşteptăm răspunsurile “organelor” în legătură cu ceea ce ni s-a întâmplat în această vară”.