“Sărbătoarea Iuliilor”. 23 de ediţii, 23 de reuşite

De doi ani, de când Galele APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), nu se mai organizează la Câmpina, cel mai important eveniment cultural al municipiului rămâne, de departe, Sărbătoarea Iuliilor. Dacă Galele APLER se evidenţiau, într-un fel, printr-o desfăşurare mai mare în timp (două-trei zile), Sărbătoarea Iuliilor se distinge printr-o varietate a acţiunilor cultural-artistice ce-o îndreptăţesc să fie asemuită cu un festival cultural în care nu există concurenţă, ci numai concurenţi. Căci de 22 de ani, la Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina se desfăşoară, la fiecare 2 iulie, un eveniment deosebit care subsumează o lungă serie de acţiuni cu un distins parfum cultural. “Sărbătoarea celor 2 Iulii” reprezintă seria nouă a “Sărbătorii Iuliilor”, cum a botezat bătrânul Hasdeu evenimentul prin care, până la sfârşitul vieţii sale, le-a comemorat pe cele două Iulii care l-au părăsit înainte de vreme şi pe care le-a iubit atât de mult: fiica Julia şi soţia Iulia.  Seria nouă a fost demarată, imediat după Revoluţie, de muzeograful Octavian Onea, dar de când este la conducerea Muzeului Memorial „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, adică din 1998, Jenica Tabacu a reuşit să dea o strălucire aparte acestui eveniment, pe care l-a organizat din ce în ce mai bine, făcând ca, de peste un deceniu, “Sărbătoarea Iuliilor” să devină un adevărat regal cultural. El începe mereu cu prelegeri despre familia savantului enciclopedist considerat cea mai importantă personalitate a culturii române din secolul al XIX-lea. Ediţia de marţi, 2 iulie 2013, nu a ieşit din tiparele unei sărbători culturale, fiind asezonată din belşug cu prelegeri, lansări de carte, recitaluri de poezie, expoziţii de arte plastice, minicrecitaluri de muzică clasică, piese de teatru. La eveniment au participat circa 100 de persoane. În cuvântul ei de deschidere, dr. Jenica Tabacu, directoarea muzeului, a descris succint istoricul acestei sărbători, dar şi istoricul castelului, subliniind că edificiul a fost martorul unor vremuri vitrege care l-au scos o bună bucată de timp din atentia autorităţilor şi l-au făcut să devină mulţi ani aproape o ruină. “În perioada interbelică, Ateneul B.P. Haşdeu a încercat din răsputeri să restaureze castelul. Abia la începutul anilor 1960, castelul a fost restaurat, iar în 1965 a fost inaugurat Muzeul B.P. Haşdeu. După cutremurul din 1977, care l-a afectat serios, a urmat un lung proces de restaurare a edificiului. Fără a fi complet refăcut, muzeul a fost redeschis în 1995 şi reintrodus în circuitul de vizitare. În 2008-2009, a fost restaurată parţial faţada castelului. Anul acesta, Consiliul local a alocat o sumă considerabilă, aproape şase miliarde de lei vechi, pentru restaurarea teraselor, în vederea remedierii problemei infiltrărilor de apă care ameninţă picturile murale din interiorul muzeului.” Într-adevăr, faţada castelului, privită dinspre Bulevardul Carol I, arată ca un adevărat şantier. După Jenica Tabacu, primarul Horia Tiseanu a subliniat importanţa evenimentului şi meritele directoarei muzeului în anvergura pe care a căpătat-o acest eveniment: “Cred că merită să-i mulţumim doamnei Jenica Tabacu pentru organizarea acestui festival cultural, căci fără contribuţia sa nu ne-am strânge atâţia oameni, în fiecare an, la Sărbătoarea Iuliilor”. În continuare, senatorul Georgică Severin, preşedintele Comisiei de cultură din Senatul României, a recunoscut că este bucuros şi onorat să participe la acest eveniment. Parlamentarul câmpinean a evidenţiat faptul că “numai prin cultură România se poate promova cel mai bine. Mai ales în condiţiile în care, trebuie s-o recunoaştem, privind lucrurile într-un context european, România nu se situează în topul faptelor bune. As remarca prezenţa a doi cetăţeni de onaore ai oraşului nostru, profesorii Constantin Trandafir şi Gherasim Rusu Togan. Vreau să-i mulţumesc şi pe această cale profesorului meu din liceu, Constantin Trandafir, pe care mi-l amintesc ca pe un dascăl minunat, pentru toate lucrurile pe care le-am învăţat de la dânsul. Aş sublinia încă o dată meritele doamnei Tabacu, care a pus mereu mult suflet în organizarea acestui eveniment. Dacă toţi funcţionarii plătiţi de stat ar pune la fel de mult suflet, România ar sta mult mai bine. […] Vorbind despre perspectivele actuale ale culturii naţionale, aş vrea să vă spun că Guvernul Ponta a înţeles că trebuie terminat războiul dintre taberele culturale ce s-au format în ultimii ani, drept pentru care a numit în fruntea Institutului Cultural Român un manager profesionist, diplomat de carieră. Rămân la convingerea că principalul vector de promovare a României în lume rămâne cultura.” Au urmat apoi prelegeri susţinute de reputaţi haşdeologi, precum prof.dr. Ion Oprişan (“Adevărul despre Arhiva istorică a României”, al cărei prim director a fost B. P. Hasdeu), prof.dr. Stancu Ilin (“Hasdeu – despre poezie”), prof.univ.dr. Crina Decusară Bocşan (“Basarabenii Hasdeu”), Mircea Coloşenco (Despre Julia Hasdeu în presa vremii”), preot Constantin Mănescu (Etimologia toponimelor şi rolul ei în cercetarea istorică), jurist Mihai Ştefan (Julia Hasdeu pentru generaţia tânără”). Evenimentul a continuat cu mai multe lansări de carte: Crina Decusară-Bocşan – “Iubirile Juliei”, Jenica Tabacu – “Amurgul Demiurgului. Ultimii ani de viaţă ai lui B.P. Haşdeu”, Florin Dochia – “Stare de lectură”, Carmen Negreu – “Cică nişte câmpineni…”, George Văleanu – Jurnal de ducă” , “Maratonul poeziei. Antologie.”, Revista Nouă. Colocvii 2004-2008. Antologie.” A urmat apoi un recital de poezie susţinut de Anastasia Maria Tache, elevă a Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, care a recitat câteva dintre creaţiile proprii.  Nu au lipsit recitaluri de pian, dar nici expoziţii de artă plastică, ultimele vernisate cu acest prilej. Astfel, cei care au trecut pragul muzeului, în a doua zi a săptămânii trecute, au putut admira mai multe expoziţii de pictură şi sculptură culucrări semnate de artişti locali: Camelia Tache, Liana David, Mihai Boroiu, George Stoian, Anastase marian, Negoescu Danilov şi Viorel Popa. Au mai expus artiştii plastici Luminiţa Ciupitu şi Cârstina de la Studina. A fost prezentă, de asemenea, expoziţia “Julia Hasdeu şi poezia picturii”, ediţia a III-a, a membrilor Asociaţiei RoBizArt din Bucureşti: Ioan Bompa, Nelu Predoi, Ioan Ladea, Dan Munteanu, Viorel Popa. În cadrul recitalului de pian, Paul Filip şi Cristina Pridie au interpretat piese muzicale compuse de Magdalena Bach, Ludwig van Beethoven, Richard Clayderman ş.a. Sărbătoarea Iuliilor s-a încheiat cu “Jurnal de căsătorie”, un spectacol de Cristina Lascu, inspirat de jurnalul soţilor Clara şi Robert Schumann. A.N.