Reabilitarea zonei din spatele Pieței Centrale, un proiect de anvergură care necesită finanțare europeană

Revenit recent la conducerea Serviciului Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale Agroalimentare Câmpina (SPAEPCA), după un an de zile în care a activat în sectorul privat, Marian Nistor are planuri mari în ceea ce priveşte reabilitarea zonei din spatele pieţei. Acesta și-a propus să demareze, într-un timp cât mai scurt, unul dintre cele mai mari proiecte derulate până acum: realizarea unei parcări de 50 de locuri şi un complex pe trei etaje ce va avea şi o parcare subterană. 

– D-le Nistor, la 1 iulie 2019 v-aţi autosuspendat pentru un an activitatea de director al Pieţei şi v-aţi îndreptat spre mediul privat. Plecarea d-voastră a avut legătură cu situaţia dificilă pe care a trebuit să o gestionaţi în urma hotărârii Consilului Local prin care 50% din veniturile proprii ale SPAEPCA se virau la bugetul local? 

– Nu. A fost o oportunitate în mediul privat pe care nu puteam să o refuz, era un proiect nou. Am fost plecat la firma AVEURO Internaţional, o firmă din Câmpina care produce microbuze Mercedes în sensul conversiei dubelor de marfă noi în microbuze de transport persoane cu certificat de conformitate. Pentru mine a reprezentat o mare provocare, era un proiect nou, firma tocmai cumpărase fostul Fibec, care a fost transformat în fabrică pentru microbuze. Am solicitat, conform codului muncii, suspendarea contractului de muncă şi mi s-a aprobat. La 1 iulie 2019 am suspendat contractul la Piața Centrală pe 12 luni şi am început la Aveuro. În momentul în care suspendarea a încetat, a trebuit să revin la locul de muncă. În plus, proiectul pe care l-am avut acolo s-a finalizat mai repede decât prevedeam noi. Am coordonat totodată şi proiectul pentru producerea de măşti de uz medical, un alt obiect de activitate al firmei Aveuro. 

– Anul trecut declarați în presă că aveţi în plan două proiecte: primul, să realizaţi cu fonduri europene un complex cu o parcare subterană, iar cel de-al doilea viza realizarea unei parcări cu 50 de locuri în zona pieţei. În ce fază se află aceste proiecte? 

– Proiectul cu parcarea de 50 de locuri este un proiect de tranziţie până la realizarea proiectului mare pentru reabilitarea întregii zone din spatele pieţei: bazar, strada I. L. Caragiale şi strada 1 Mai. Acela fiind un proiect de anvergură, implică costuri foarte mari pe care, la ora actuală, Serviciul Public nu le poate acoperi şi nici chiar Primăria, fiind nevoie de o finanţare europeană, aşa cum consider eu. Totuşi, având în vedere că bazarul nu funcţiona la capacitate maximă, am propus Consiliului Local, şi ni s-a şi aprobat, să transfomăm doar zona de acolo într-o parcare cu un singur nivel, nivelul solului pentru că ne dorim să menţinem spaţiile comerciale de pe străzile I.L.Caragiale şi 1 Mai. 

Legat de parcarea aceasta de 50 de locuri de care vorbim, Consiliul Local a aprobat la finalul lunii iunie 2020 Studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici. Din cele două variante înaintate de către Servicul Public, Consiliul Local a ales una, iar în acest moment, în baza acestei hotărâri de Consiliu Local privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici, am declanşat procedura realizării documentaţiei în vedera obţinerii autorizaţiei de construire. Suntem în faza de certificat de urbanism, după care vom solicita eliberarea avizelor, după care se va realiza documentația tehnică pentru autorizaţia de construire, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie. Atunci vom avea un nou deviz general actualizat şi în baza lui indicatorii economici care vor fi supuşi spre aprobare Consiliului Local, după care licitaţia pentru constructor. Pentru licitaţie va fi o procedură simplificată având în vedere suma şi se va trece la realizarea obiectivului. 

– Menţionați în aceeaşi declaraţie de presă că nu aţi reuşit să închiriaţi etajul Corpului C2. În ce măsură este ocupat în prezent? 

– Este închiriat tot, producem venituri la o capacitate de 100%. La ora actuală, gradul de ocupare a pieței, cu tot ce înseamnă corp C1, C2, strada I. L. Caragiale şi strada 1 Mai este de 99,9% în sensul că mai avem un spaţiu liber. Etajul corpului C2 l-am închiriat la 1 aprilie 2019, iar parterul a fost câştigat prin licitaţie de Clarion, care a stat o perioadă de timp, după care a plecat. A venit Larex Moda şi s-a închiriat jumătate din parter şi tot etajul. Trebuie să subliniez faptul că acest corp C2 este realizat din veniturile pieţei în procent de 100%. Ce am acumulat în fiecare an, excedentul bugetar, aşa-zisul profit, a fost depus într-un cont de trezorerie de investiţii din care nu aveam voie să luam bani pentru cheltuielile curente. 

– Ați urmărit activitatea desfășurată în piaţă în perioada stării de urgenţă, şi în general, din momentul în care situaţia generată de pandemia de coronavirus a devenit serioasă şi în România? 

– Partea grea a stării de urgenţă şi a stării de alertă a coordonat-o doamna Tudor Alexandra, cea care a fost locţiitorul meu pe această perioadă în care am fost la Aveuro. Doamna Tudor este juristul instituţiei și a fost desemnată de domnul primar să coordoneze activitatea cât am lipsit eu. După cum se poate vedea, în piaţa din Câmpina este un trafic foarte mare de persoane, este şi un număr mare de agenţi economici şi de producători care vin din toate colţurile ţării. Putem spune că până acum nu am avut nicio problemă. Nu a existat vreun focar COVID, nu au fost asemenea cazuri. S-a asigurat triajul epidemiologic, s-a realizat accesul controlat pe uşa din faţă cu distanţarea socială în perioada stării de urgenţă, a fost respectat programul pentru pensionari cu orele specifice când puteau ieşi din case. Primăria ne-a sprijinit, în sensul că firma de pază care asigură ordinea în zona centrală a suplimentat personalul de la piaţă pentru ordinele cu păstrarea distanţei, cu purtarea măştii, cu măsurarea temperaturii. Ştiţi că foarte multă lume spunea că prin scanarea temperaturii le sunt implementate 4G-uri, 5G-uri, că le sunt luate datele personale. Cu toate acestea, s-a reuşit acest demers şi au fost asigurate toate măsurile date prin ordonanţele militare sau prin lege. Şi în acest moment accesul în piaţă se face controlat cu program de aprovizionare, accesul pentru public pe uşile automate din faţă cu mască obligatorie, cu termoscanare. Având în vedere că starea de alertă a fost prelungită pe 15 iulie cu încă 30 de zile, vom implementa aceleaşi măsuri. 

– Din câte știți d-voastră, au fost aplicate reduceri la chirii în acea perioadă pentru a-i ajuta pe comercianţi să supravieţuiască pe piaţă? 

– Da. Conform prevederilor legale, au fost aplicate reduceri la chirii şi de 100% şi de 50%, în funcţie de certificatele pe care le-a emis ANAF-ul. În jur de 12 agenţi economici au solicitat şi conform legii au şi beneficiat de aceste reduceri. În luna iunie a fost emisă o hotărâre a Consiliului Local în baza căreia este redusă chiria pentru cei care au terase, iar noi avem în zona pieţei trei astfel de amplasamente, însă nu ştiu din ce motiv piaţa nu a beneficiat de această hotărâre de consiliu. 

– Câmpinenii reclamă adesea că, spre deosebire de alte pieţe din judeţ, de exemplu piaţa din Ploieşti, preţurile din Piaţa Agrolimentară Câmpina sunt mai mari. Există pârghii legale care să conducă la o scădere a acestora? 

– Preţul nu poate fi impus de administraţia pieţei. Ideea de mercurial a dispărut din 1989, odată cu comunismul. Ceea ce a făcut Serviciul Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale Agroalimentare de-a lungul timpului a fost să stimuleze producătorii agricoli, care sunt prezenți în proporție de 75%, restul fiind agenţi economici. Producătorii agricoli îşi comercializează marfa cu preţul pe care îl doresc. Intervenţia oricărui organism asupra preţului – că este piaţă, că este autoritate publică, că este autoritate locală sau centrală – este ilegală. Mai mult, noi prin regulament avem prevăzute sancţiuni pentru persoanele care influenţează preţul de vânzare. Piaţa Centrală face parte dintr-o asociaţie, Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România şi confruntând tarifele cu ale altor pieţe din ţară, am descoperit că la Câmpina sunt practicate printre cele mai mici tarife. Comparaţia cu piaţa din Ploieşti este incorectă. Vă spun şi de ce. În piaţa din Ploieşti sunt foarte mulţi agenţi economici, care merg pe principiul adaos mic – rulaj mare, şi atunci ei cumpără marfa din angro-uri la preţuri derizorii, apoi adaugă un adaos comercial mic pentru a face rulaj, pentru a-şi vinde marfa. În schimb, în piaţa din Câmpina, unde majoritatea sunt producători, ei au libertatea de a-şi vinde marfa la preţul pe care îl consideră corect faţă de produs şi de munca lor. Iar de munca lor ei nu îşi bat joc! Avem alături Complexul Carrefour, care ar putea fi un competitor şi ar putea să regleze preţul, însă nu l-a influenţat, pentru că una este un produs de la producător şi alta este un produs importat. Dar să nu credeţi că este preţul mai mic în Carrefour decât este în piaţă, pentru că şi Carrefour se orientează după piaţă. Dacă aţi putea face o comparaţie între preţurile din Carrefour Câmpina şi preţurile din Carrefour Ploieşti aţi observa că sunt mult mai mari. La noi se mai întâmplă un lucru care este benefic, dar impactează un pic preţurile de weekend. Începând de joi, vineri şi sâmbătă, mai puţin duminică, avem foarte mulţi turişti care îşi fac cumpărăturile la piaţa din Câmpina. S-a întâmplat în repetate rânduri să vorbesc cu ei şi mi-au spus „venim aici pentru că piaţa este închisă, are climatizare, produsele sunt mereu proaspete, iar la tarabă sunt producători pe care noi îi ştim de 10-15 ani”. Piaţa din Breaza este scumpă, piaţa din Sinaia e şi mai mică şi mai scumpă şi mai urâtă din punct de vedere al produselor. Utilizatorii noştri au simţit acest lucru şi, în momentul în care urcă „bucureştenii”, cum spun ei, urcă și preţul un pic, pentru că ei încearcă să alinieze preţul la cel de la Bucureşti. Revenind, aşa cum spuneam, intervenţia noastră pe preţ este interzisă. 

– Au existat reclamaţii din partea cumpărătorilor vis-a-vis de calitatea produselor comercializate în piaţă? De exemplu la peşte. 

– Nu. Cel care vinde păstrăv în piaţă are boxa cu peşte viu şi mai proaspăt decât peştele viu nu există. Legat de pescăriile de pe strada I. L. Caragiale şi 1 Mai nu au fost reclamaţii care să ajungă la noi. Dacă au fost mici discuţii, s-au rezolvat între agentul economic şi cumpărător. Noi, de-a lungul timpului, am stabilit un set de reguli general valabile de la care nu facem abatere. Dacă agentul economic este vinovat de ceva, el ştie că trebuie să-şi ia toate măsurile să îndrepte acea situaţie. Dacă nu o face, sancţiunile pe care le poate aplica SPAEPCA nu sunt financiare, ci sunt doar administrative. Asta înseamnă un avertisment scris. Un al doilea avertisment în termen de 90 de zile duce la rezilierea unilaterală a contractului şi la pierderea dreptului de a mai desfăşura activităţi comerciale în piaţă. Agentul economic ştie că dacă încalcă regulamentul îşi pierde locul de vânzare. Dacă îşi pierde locul de vânzare, îşi pierde pâinea. Regulile fiind publice, toată lumea le are la cunoştinţă, le respectă şi lucrurile merg bine. 

– În prezent aveți proiecte în derulare? 

– Principalul proiect, dacă îl putem numi aşa, este lupta cu COVID. Fiind principalul punct comercial din zona centrală, o mare parte din resursele noastre, atât umane, cât şi financiare, sunt dedicate menţinerii Pieţei din Câmpina drept un loc sigur din punct de vedere al infectării cu acest virus. În momentul în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol, toate lucrurile o iau razna. 

Al doilea proiect se referă la amenajarea din spatele pieţei: parcarea plus identificarea unei surse de finanţare pentru acel ansamblu comercial care trebuie făcut în spatele pieţei. Tocmai ce am încheiat proiectul reabilitării sistemului de supraveghere video pentru corpul C1, pentru că este foarte important „să avem ochi”, cum spunem noi. Avem un sistem de supraveghere cu un număr mare de camere video – 32, ceea ce a descurajat orice activitate nelegală. Cam acestea sunt proiectele care au mai rămas pentru anul 2020. Însă, după cum spuneam, parcarea este principalul obiectiv, iar pe termen mediu, reabilitarea întregii zone din spatele pieţei. 

– Ați luat vreodată în calcul ideea de a investi într-o seră banii obținuți din profit? De exemplu să produceţi legume şi să le comercializaţi în piaţă cu preţuri reduse? 

– Da, la un moment dat chiar am avut o discuţie cu cei de la Direcţia Finanţelor Publice Ploieşti să facem în piaţă propriul magazin. Nu neapărat să producem noi, pentru că asta implică proprietatea unui teren pe care să fie construită o seră, iar acest teren, care să fie şi pe proprietate publică, nu există în Câmpina. Ar fi existat și problema personalului care trebuia angajat, iar organigrama stabilită prin hotărârea Consiliului Local nu permite. Plus de asta, instituţiile publice cum suntem noi înfiinţaţi, conform legii, nu pot avea activităţi economice de comerţ. Așadar, noi şi dacă am dori să facem lucrul acesta, nu putem. A fost la un moment dat o discuţie, prin 2010, cu viceprimarul de atunci, Eduard Milu, prin care s-a încercat ca în piaţa din Câmpina să se vândă florile produse la sera municipiului. Florile de acolo sunt folosite pentru amenajarea oraşului şi doreau ca surplusul să îl vândă în piaţă, urmând să se pună la dispoziţie tarabele, iar ei să vină cu marfa. Bineînțeles că nu au primit acceptul Direcţiei Finanţelor Publice pentru a face acte de comerţ în adevăratul sens al cuvântului. Da, s-ar putea face un astfel de lucru, în condiţiile în care Consiliul Local ar hotărî, la un moment dat, să înfiinţeze un SRL. Acel SRL ar putea să aibă activităţi economice. Dar un SRL care să facă doar activităţi de comerţ la piaţă nu s-ar susţine. 

– Ce planuri de viitor aveți? 

– Ne dorim ca modernizarea pe care am început-o odată cu corpul C1 şi corpul C2 să continue pe tot ce înseamnă teren aflat în administrarea Serviciului Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale Agroalimentare: bazarul, strada I.L.Caragiale, strada 1 Mai să ajungă să arate cel puţin la fel, dacă nu chiar mai bine, decât felul în care arată partea din faţă. Nu am renunţat nici la ideea de a face cele două pieţe în zona Autogării şi Turnătorie, două mici pieţe de cartier pentru zonele mai îndepărtate de centru. Ne gândim şi la un sistem de panouri fotovoltaice care să susţină consumul de energie electrică pentru toate facilităţile Serviciului Public. De asemenea, încercăm să identificăm o soluţie pentru reducerea costurilor cu gunoiul menajer, având în vedere că cea mai mare parte din cantitatea de gunoi este gunoi vegetal şi noi considerăm că ar trebui folosit în alt fel, nu colectat, strâns şi dus la rampa de gunoi. Am plătit peste 10.000 lei luna asta pentru gunoi. Trebuie găsită o soluţie: operatorul de salubritate sau Primăria să investească, de exemplu, într-o staţie de compost. Există un masterplan la nivel de judeţ care include şi staţiile acestea de compost. Noi încercăm să reducem cheltuielile cât de mult se poate. Serviciul Public este recunoscut pentru cumpătare în ceea ce privește cheltuielile, tocmai de aceea am avut excedent bugetar an de an şi am putut să realizăm obiectivele de investiţie din fonduri proprii. 

Roxana TUDOSE