Nici până azi, Câmpinei nu i-au fost restituite cele 202 schiţe ale lui Nicolae Grigorescu
Cum România este ţara tuturor posibilităţilor (nu în varianta americană, ci în varianta autohtonă, plină de bube neaoşe, a lui “Merge şi-aşa”), şi în sistemul juridic românesc este posibil orice. Adică, fără a ne referi la numeroasele erori judiciare, vrem să spunem prin aceasta că un proces, în România, poate dura mulţi ani, chiar peste 10-12 ani, încât este posibil ca părţile în litigiu, dacă sunt persoane fizice în vârstă, să-şi dea obştescul sfârşit înainte de a se ajunge la sfârşitul procesului, să aibă parte de o soluţie finală a justiţiei divine mult înainte de soluţia finală a justiţiei pământene din sistemul de drept românesc. Recent, am aflat că cele 202 schiţe ale pictorului Nicolae Grigorescu nici până în ziua de azi nu au ajuns în patrimoniul oraşului nostru, din cauză că procesul intentat, în anul 2002, de către municipalitate Muzeului Naţional de Artă (posesorul fără niciun drept al operelor amintite), nu s-a terminat. Informaţia am aflat-o din ultimul raport de activitate al Compartimentul Juridic din cadrul Primăriei Câmpina, înaintat Consiliului Local în şedinta din ianuarie 2013. Raportul menţionează, printre altele, faptul că, anul trecut, Primăria a fost parte în 132 de procese. Din totalul acestor procese aflate pe rolul instanţelor de judecată, unele sunt începute de peste 10 ani. În 2012, cei doi consilieri juridici ai Primăriei au fost prezenţi la 534 de termene de judecată acordate de instanţe. Să nu credeţi că de procese interminabile au parte numai oamenii simpli şi fără bani, deci fără posibilitatea de a-şi angaja avocaţi celebri, eficienţi, dar şi foarte scumpi. Fiindcă nici în procesele în care sunt angrenate instituţii importante ale statului, autorităţi centrale sau locale, lucrurile nu stau mai bine din acest punct de vedere. Dacă partea adversă are un avocat iscusit, care apelează la toate căile de atac, ordinare şi extraordinare, la toate chichiţele avocăţeşti ce exploatează la maximum lacune şi întârzieri procedurale, procesele în care sunt părţi chiar autorităţi însemnate ale statului durează extrem de mult până la soluţionarea lor printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Dar chiar şi după aceea, urmează un alt calvar: punerea în executare a sentinţei favorabile. Exemplul cel mai sugestiv îl constituie procesul iniţiat de municipalitatea câmpineană, acum aproape 11 ani, în care Primăria Câmpina chema în judecată Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) pentru a intra în posesia a 202 schiţe şi desene în creion, peniţă şi laviu, realizate de marele nostru pictor naţional. După unele estimări, valoarea totală a lucrărilor depăşeşte un milion de dolari. Asupra acestor lucrări Primăria Câmpina are un deplin drept de proprietate, în urma contractului de vânzare-cumpărare nr.l958/06.11.1939 încheiat între executivul local şi Gheorghe N.Grigorescu, fiul artistului. În 1950, aceste lucrări au fost luate în custodie de MNAR, iar în anul 2002, Primăria Câmpina a dat în judecată Ministerul Culturii şi MNAR pentru recuperarea lor. Procesul continuă şi astăzi, deoarece cauza s-a desfăşurat pe parcursul mai multor cicluri procesuale. Practic, au fost mai multe procese (dosare). Primul, care a străbătut toate etapele procesuale: fond, apel si recurs, precum si calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, a fost soluţionat printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie (ÎCCJ), care, cu o foarte mare întârziere, a dat câştig de cauză administraţiei Câmpinei. Însă juriştii acesteia nu au putut pune în executare sentinţa civilă, deoarece părţile adverse au contestat titlul executoriu al municipalităţii, formulând o contestaţie la executare care a fost admisă la instanţa de fond. Pentru a putea obţine din nou o sentinţă favorabilă executorie, juriştii Primăriei Câmpina au promovat, în anul 2008, o nouă acţiune în justiţie, care, de asemenea, a parcurs toate etapele unui proces (fond, apel si recurs), într-un prim ciclu procesual, la finalul căruia ÎCCJ, instanţa de recurs, a casat cauza şi a trimis dosarul spre rejudecare instanţei de apel. În cel de al doilea ciclu procesual, după casare, Curtea de Apel Bucuresti a dat, încă o dată, câştig de cauză Primăriei Câmpina. În prezent, cauza se află din nou pe rolul Înaltei Curţi de Casatie si Justitie, în recurs, următorul termen de judecata fiind 12 februarie 2013. Să sperăm că va fi ultimul. Şi să mai sperăm că cei doi parlamentari de Câmpina, ambii din USL, alianţă care asigură astăzi guvernarea ţării, vor face lobby pe lângă ministrul Culturii pentru a-l determina să facă demersurile necesare, astfel încât, după obţinerea unei noi hotărâri judecătoreşti definitive favorabile Câmpinei, MNAR să nu se mai opună înapoierii lucrărilor grigoresciene proprietarului de drept al acestora. A.N.