Ploile torenţiale care au căzut în ultimele săptămâni au afectat Capitala și zeci de județe ale țării, situate în mai multe regiuni istorice ale României: Moldova, Muntenia, Dobrogea, Transilvania. O caracteristică a ploilor care au căzut în cantități mari, luna trecută, a fost gradul lor de generalitate, faptul că ele au cuprins aproape întreaga țară și au durat multe săptămâni. Au mai fost inundații între Carpați și Mare, dar niciodată, parcă, ele nu au fost pe zone atât de întinse și de dispersate. Practic, un fel de potop a căzut peste întreaga țară. Apa a inundat sute de curţi, case, anexe şi subsoluri. Zeci de copaci au fost doborâţi de vânt, iar pompierii au intervenit pentru degajarea lor. Mii de pompieri militari au acţionat cu sute de motopompe și alte mijloace tehnice de intervenție pentru salvarea persoanelor şi evacuarea apei din gospodăriile afectate de inundaţii. În Câmpina, datorită așezării orașului nostru pe o terasă situată la altitudinea 450 de metri, la 50 de metri deasupra albiilor Prahovei și Doftanei, inundațiilor nu vor fi niciodată un pericol real, dar în comunele învecinate (dintre care iese în evidență Telega), ploile însemnate au avariat multe gospodării. Anul acesta, a fost totuși o premieră pentru zona Câmpina, deoarece inundațiile au dat mult de furcă CFR-ului. Dacă acum patru ani, vechiul pod de piatră care lega Câmpina de Bănești, construit pe vremea domnitorului Al. I. Cuza, se prăbușea sub presiunea viiturilor Doftanei, de data aceasta a venit rândul să fie grav afectat de apele învolburate ale Prahovei un pod construit de urmașul lui Cuza, regele Carol I, în ultimii săi ani de domnie. Multe zile în șir, debitul Prahovei, care a crescut foarte mult aproape de confluența cu Doftana, a făcut ca viitura celui mai important râu din județ, cu valori mult peste limitele normale, să lovească fără milă, cu putere, zile în șir, pilonii podului CFR construit în 1909. Urmarea nefericită a fost dislocarea fundației de sub pila 7 (numărată pe sensul dinspre București) din cele 21 de pile (picioare), câte are podul respectiv.
Primele observații catastrofice, acum două săptămâni
În urmă cu mai bine de două săptămâni, îngrijorați de torenții Prahovei care loveau cu putere picioarele podului de cale ferată, în zona dinainte de intrarea în Câmpina, specialiștii în construcții feroviare au făcut măsurători la toate pilele podului, mai exact, la toate cele 20 de arcade ale sale. Revenind a doua zi, au observat că fundația pilei 7 era cea mai afectată, iar în unele părți, arcadele prezentau fisuri. În doar 24 de ore, apa săpase la temelia piciorului de pod nr. 7 aproximativ 30 de centimetri. Cei de la Ministerul Transporturilor s-au alarmat și acțiunea de combatere a eroziunii subsolului de la baza pilei 7 a fost declanșată rapid. Timp de două săptămâni, de pe pod, un excavator a aruncat traverse din beton, dintre cele care leagă și consolidează șinele de cale ferată, dintr-o mașină de mare tonaj care aproviziona periodic cu traversele respective. Traversele erau aruncate în apă, aproape de baza pilei 7, cu un zgomot tânguitor. În acest fel, lucrătorii urmăreau să formeze cu ajutorul lor un zid în calea apelor învolburate, astfel încât acestea să fie deviate și să nu mai lovească direct și puternic la baza pilei respective. La început, s-a format un stăvilar de protecție în amonte de pila 7, apoi s-au aruncat traverse din beton și în aval de piciorul dislocat al podului, dar și pe lateralele acestuia, astfel încât piciorul avariat al podului a fost înconjurat din toate părțile de traversele de beton aruncate de pe pod, ca un zid aproape circular, care să nu permită apelor să lovească pila 7 din nicio direcție. Lucrările de ”îndiguire” cu traverse de beton se vor termina în această săptămână, după care, la finele lunii în curs, va începe o investiție extrem de importantă și cu adevărat salvatoare: devierea înspre Bobolia a apelor Prahovei în așa fel încât fundația pilei 7 să poată fi remediată în întregime. Numai aceste lucrări ar putea salva podul de la o iminentă prăbușire și de la întreruperea legăturii căii ferate care leagă Ploiești Vest de Brașov. Un adevărat dezastru al transportului feroviar românesc , și așa, în mare suferință de multă vreme. În prezent, trenurile circulă cu viteză redusă peste podul avariat. Sunt sute de trenuri care traversează zilnic podul feroviar de la Bobolia, unul dintre cele patru sate ale comunei Poiana Câmpina, legată ombilical de orașul al cărei nume l-a împrumutat pe jumătate, comună care în ultimul an al perioadei comuniste fusese desființată și reorganizată ca parte componentă (cartier) al Câmpinei.
Un proces-verbal de calamitate
Într-un proces-verbal încheiat pe 24 iulie 2018 de conducerea Primăriei Poiana Câmpina cu reprezentanții CFR – Regionala București, cei din urmă recunoșteau încă din titlul documentului că situația este gravă. De asemenea, se preciza că podul era considerat de diriguitorii CFR, încă din anul 2016, ca având un grad maxim de periculozitate. Referindu-se la degradările apărute ca urmare a ploilor torențiale la pragul de fund și radierul din beton aferente deschiderilor 7 și 8 ale podului de la Bobolia, care are 20 de deschideri (arcade), specialiștii ceferiști au constatat mai multe avarii grave, menționate în procesul-verbal amintit. Astfel, ca urmare a ploilor abundente din ultima perioadă de timp, pragul de fund aval al podului, între pilele 6, 7 și 8, în deschiderile 7 și 8, s-a degradat complet în unele porțiuni din amonte și aval, fapt ce a favorizat coborârea talvegului până la o cotă periculoasă pentru fundațiile pilelor 6, 7 și 8. La măsurătorile de fund de albie din data de 20.07.2018, s-a constatat o adâncire extrem de periculoasă a albiei Prahovei, fapt care a dus la degradarea fundațiilor pilelor 6, 7 și 8, dintre care starea cea mai gravă o are pila 7. Având în vedere că procesul de degradare continuă, pentru prevenirea afluirii structurii podului, sunt imperios necesare lucrări urgente de refacere ale pragului de fund și ale radierului general între pilele 6, 7 și 8. Până la executarea acestor lucrări definitive, Secția CFR Câmpina va efectua lucrări provizorii de punere în siguranță prin descărcarea în albia Prahovei, pentru deschiderile 7 și 8, în amonte și în aval, a minimum 15.000 de bucăți traverse din beton necorespunzătoare. Fenomenul are un caracter de calamitate, existând pericolul afluirii pilelor afectate, fapt c ear duce la pierderea stabilității structurii podului și implicit la închiderea circulației feroviare pe relația Ploiești Vest – Brașov. Din fundația pilei 7 lipsește, în prezent, 0,5 metri.
Un pod de peste 100 de ani
Podul, cu o lungime de 200 de metri, a fost construit în anul 1909, pe vremea regelui Carol I. Deci este mai mult decât o construcție seculară. Cu toate reducerile din activitatea CFR Marfă și CFR Călători, astăzi, la 109 ani de la inaugurare, pe acest pod trec zilnic aproximativ 400 de garnituri, fie că e vorba de trenuri de persoane sau de marfare. Construcţia este parte din Magistrala 300 de cale ferată, care leagă Bucureștiul de Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca şi Oradea. Podul de la Bobolia a fost reabilitat între 2002 şi 2004, cu bani de la Banca Europeană de Dezvoltare. Vechea structura din caramidă, care numără 20 de arcade, a fost cămășuită cu beton. Dar în ultima vreme, au apărut fisuri în cămaşa podului care se pot observa cu ochiul liber. ”Podul nu va mai putea funcționa niciodată la viteza proiectată a garniturilor de tren care vor circula pe el. Mai mult, când podul a fost construit, trenurile aveau cam 100-200 de tone, dar acum circulă trenuri și de 600-2.000 de tone. Ce se face acum este amânarea inevitabilului: prăbușirea acestuia. Singura soluție este un nou pod pe care să se poată circula cu viteze de 160 km/h, conform cu normele europene în materie”, sunt de părere specialiști ai unei firme de construcții din București.
Adrian BRAD
