Kiwi – este fructul comestibil al plantei Actimidia Chinensis – („agrişe chinezeşti“) originar din Asia. Plantată în Noua Zeelandă, fructul ei a fost „rebotezat“ cu denumirea de astăzi, după numele păsării naţionale kiwi (Apteryx australis), – datorită asemănării cu aceasta.
În pădurile din care este originară, kiwi poate descrisă ca o plantă cu viţe lungi, viguroase şi lemnoase, asemănător lianelor şi cu aspect de arbust căţărător. Acesta acoperă o zonă de 3 – 4,5 m lăţime, 5-7 m lungime şi 2,7 – 3,6 m înălţime. Cultivată, planta are nevoie de spaliere sau araci.
Fructul are cele mai multe substanţe nutritive. Prezintă o formă ovaloidă (7-10 cm lungime şi o greutate de circa 80 – 100 grame), cu miez verde, cărnos, acrişor. Are seminţe mici, viabile, dispuse circular. Coaja verde-maronie este necomestibilă.
Pe teritoriul care delimitează proprietatea parohiei „Sfântul Nicolae“ din Slobozia – Câmpina, se află un număr de aproximativ 26 de arbuşti „kiwi“. Aceştia sunt reprezentanţii celei mai nordice specii, deoarece planta se întâlneşte numai în ţări situate în zone cu un climat mai cald: Franţa, Grecia, Spania, Australia şi Noua Zeelandă.
Plantaţia a fost realizată de către tineri şcolari şi liceeni români şi germani, în august – septembrie 1994, într-un parteneriat dintre Parohia „Sfântul Nicolae“ – Slobozia/ Câmpina şi Şcoala „Hermann Lietz“ – Germania.
Plantaţia a intrat pe rod după trei ani (1997).
„Kiwi“ rodeşte la Slobozia în fiecare an, fructele sale fiind de dimensiunea nucilor, mai mici decât cele ale reprezentantelor sudice, deoarece planta este sensibilă la ger şi la vânt.
Fructul are cele mai multe substanţe nutritive. Prezintă o formă ovaloidă (7-10 cm lungime şi o greutate de circa 80 – 100 grame), cu miez verde, cărnos, acrişor. Are seminţe mici, viabile, dispuse circular. Coaja verde-maronie este necomestibilă.
Pe teritoriul care delimitează proprietatea parohiei „Sfântul Nicolae“ din Slobozia – Câmpina, se află un număr de aproximativ 26 de arbuşti „kiwi“. Aceştia sunt reprezentanţii celei mai nordice specii, deoarece planta se întâlneşte numai în ţări situate în zone cu un climat mai cald: Franţa, Grecia, Spania, Australia şi Noua Zeelandă.
Plantaţia a fost realizată de către tineri şcolari şi liceeni români şi germani, în august – septembrie 1994, într-un parteneriat dintre Parohia „Sfântul Nicolae“ – Slobozia/ Câmpina şi Şcoala „Hermann Lietz“ – Germania.
Plantaţia a intrat pe rod după trei ani (1997).
„Kiwi“ rodeşte la Slobozia în fiecare an, fructele sale fiind de dimensiunea nucilor, mai mici decât cele ale reprezentantelor sudice, deoarece planta este sensibilă la ger şi la vânt.
Mălinul alb (Prunus padus) este originar din Orientul Mijlociu. Arbust decorativ, tufă sau copac, face parte din familia rozaceelor. Cultivat şi răspândit spontan în pădurile de foioase. Are flori albe, mirositoare, dispuse în raceme (inflorescenţe în formă de ciorchine), prelungite.
Fructele sunt drupe mici (fruct cărnos – zemos şi un singur sâmbure), globuloase, negre, comestibile, cu gust amar, din care se prepară un medicament astringent.
În Câmpina, pe Bulevardul Culturii, la nr. 27 A, există un frumos exemplar, cu înălţimea de circa 10 – 12 metri, cu o coroană bogată şi o tulpină cu diametrul de 45 cm.
Un alt exemplar, mai mic ca dimensiune, se află pe strada Plevnei nr. 24, în spatele Cofetăriei „Bulevard“.
Glădiţa (Gleditsia/ Gleditschia triacanthos) popular – roşcov sălbatic, plătică. Arbore asemănător cu salcâmul. Specia este originară din America de Nord şi cuprinde un areal de dezvoltare aproape asemănător cu cel ale acestuia (salcâmul). Se dezvoltă în regiunile calde – secetoase. Glădiţa poate fi folosită la garduri vii şi perdele de protecţie, ca arbore ornamental, la refacerea terenurilor degradate.
Arborele are până la 45 m înălţime, în ţara de origine. La noi, în culturile făcute în parcuri, nu depăşeşte 20 m. Tulpina este destul de dreaptă, coroana rară şi luminoasă. Pe ramuri sau chiar pe tulpină prezintă spini caracteristici, simplu sau ramificaţi, rigizi.
Frunzele sale sunt alterne, lungi de până la 20-30 cm, simplu paripenat sau dublu paripenat, aşezate de o parte şi de alta a nervurii. Florile mici, verzui, mirositoare, cu inflorescenţe auxiliare, înguste, lungi de 5 – 7 cm, care apar mai târziu ca la salcâm, prin lunile mai – iunie. Fructele păstăi mari, 30-40 cm lungime şi 3-4 cm lăţime, sunt brun-roşcate, răsucite longitudinal, rămân pe arbore. Seminţele brun-roşcate au tegument tare, înconjurate de miez cărnos, dulce.
Longevitate 100 – 150 ani.
Exemplare de glădiţă se găsesc local în strada Izvoarelor nr. 3 şi 3A, ca şi pe strada Carol I, lângă bazinul de apă din cartierul Câmpiniţa. (Victor DUMITRU)
Arborele are până la 45 m înălţime, în ţara de origine. La noi, în culturile făcute în parcuri, nu depăşeşte 20 m. Tulpina este destul de dreaptă, coroana rară şi luminoasă. Pe ramuri sau chiar pe tulpină prezintă spini caracteristici, simplu sau ramificaţi, rigizi.
Frunzele sale sunt alterne, lungi de până la 20-30 cm, simplu paripenat sau dublu paripenat, aşezate de o parte şi de alta a nervurii. Florile mici, verzui, mirositoare, cu inflorescenţe auxiliare, înguste, lungi de 5 – 7 cm, care apar mai târziu ca la salcâm, prin lunile mai – iunie. Fructele păstăi mari, 30-40 cm lungime şi 3-4 cm lăţime, sunt brun-roşcate, răsucite longitudinal, rămân pe arbore. Seminţele brun-roşcate au tegument tare, înconjurate de miez cărnos, dulce.
Longevitate 100 – 150 ani.
Exemplare de glădiţă se găsesc local în strada Izvoarelor nr. 3 şi 3A, ca şi pe strada Carol I, lângă bazinul de apă din cartierul Câmpiniţa. (Victor DUMITRU)
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!