
Expoziţia a avut şi un mic sector în care au putut fi admiraţi 20 de porumbei ornamentali (rasele Lahore, Maria Stuart etc), toţi ai crescătorului câmpinean Elvis Arghir. Înfiinţată în primăvara anului 2009 şi condusă de câmpineanul Lucian Cercel, ACPP cuprinde 14 cluburi columbofile din aproape tot atâtea localităţi prahovene, însumând peste 900 de membri. Din componenţa asociaţiei, am aminti clubul Vasile Poienaru plus cele din din Ploieşti, Câmpina (“Dove”), Breaza (“Orizontul” şi “Lăstunul”), Tâgşorul Vechi, , Strejnic, Brătăşanca, Floreşti, Aluniş şi Comarnic.
“Asociaţia noastră s-a născut din dorinţa de a oferi o mai mare flexibilitate şi echitate sportului columbofil. Pentru a ne atinge scopurile, am organizat zboruri pe rute diverse, la toate categoriile existente: viteză, demifond, fond, mare fond şi maraton. Anul trecut, am participat la zboruri din România, Slovacia, Polonia şi Ucraina. În prezent, suntem la a treia ediţie a Expoziţiei Judeţene Columbofile, după mine, cea mai valoroasă de până acum, atât prin numericul crescătorilor participanţi, cât şi prin valoarea exemplarelor expuse”, ne-a declarat, în prima zi a expoziţiei, Lucian Cercel, care este şi reprezentant al administraţiei publice locale, fiind consilier municipal.
Un alt coleg al său din Consiliul Local, Elvis Arghir, este unul dintre cei mai mari crescători de porumbei din judeţ, cu circa 600 de exemplare deţinute. Pasiunea celor doi a făcut ca acest frumos şi deosebit de atractiv sport, destul de popular în ţara noastră, să se bucure de sprijin din partea municipalităţii câmpinene. În cele două zile ale expoziţiei, aproape 500 de localnici au venit să vadă porumbeii expuşi în zeci boxe, la parterul Casei Tineretului. În prima zi a expoziţiei, preşedintele ACPP a decernat peste 100 de diplome şi cupe celor mai buni crescători participanţi, adică acelora ai căror porumbei au obţinut cele mai bune rezultate la ultimele campionate naţionale şi internaţionale. Cei mai tineri crescători de porumbei ai asociaţiei, premiaţi în timpul festivităţii, sunt Eduard Dincă (10 ani, din Târgşorul Vechi) şi Iulian Târnăuceanu (11 ani, din Filipeştii de Pădure).
Numărul mare de premii denotă varietatea probelor şi a categoriilor sportului columbofil în oricare competiţie de anvergură. Aproape o treime din porumbeii voiajori campioni naţionali provin de la membrii ACPP. Asociaţia a obţinut, în 2011, rezultate foarte bune pe plan naţional. Bilanţul este cu adevărat impresionant: la categoria porumbei: şase campioni naţionali, opt vicecampioni naţionali şi nouă medaliaţi cu bronz; la categoria laureat: trei campioni naţionali şi doi vicecampioni naţionali; la categoria cluburi: trei campioni naţionali; la categoria crescători: 23 de campioni naţionali, 17 vicecampioni naţionali şi şase medaliaţi cu bronz.
La festivitatea de premiere, au participat viceprimarul Ion Dragomir şi câţiva consilieri municipali (Marian Dulă – preşedintele Comisiei de Sport a Consiliului Local, Horaţiu Zăgan, Marian Nistor şi Viorel Bondoc).
Al doilea edil al municipiului a avut cuvinte de laudă la adresa crescătorilor profesionişti de porumbei din judeţ: “Mă bucur că sunteţi atât de mulţi crescători de porumbei în Prahova şi că o bună parte provine chiar din Câmpina. Vă doresc succes în activitatea dvs, pe care o apreciez foarte mult. Şi bineînţeles, vă urez să izbutiţi în evidenţierea tot mai accentuată a sportului columbofil prahovean la nivel naţional.”
De la un cunoscut crescător de porumbei din Ploieşti, am aflat că unul din leagănele columbofiliei moderne este Belgia, unde, încă din secolul al XIX-lea, au fost create şi stabilizate rase importante de porumbei, care au constituit ulterior material genetic pentru crescătorii din multe ţări, printre care şi România. Printre cei mai mari crescători de porumbei din România postbelică au fost Emil Bodnăraş (un important demnitar comunist, fost ministru al apărării) şi inginerul Corneliu Creţulescu din Bucureşti (în prezent, pensionar octogenar), ambii aducând zeci de exemplare de porumbei voiajori din Belgia.
Tot belgienii se pare că ar fi creat metodele şi formulele care se folosesc azi în concursurile cu porumbei voiajori. Porumbelul voiajor de concurs are câte un inel la încheietura fiecărui picior: unul, cu datele de identificare, iar celălalt, cu un cip care să oprească ceasul electronic din coteţul în care trebuie să ajungă (acasă, la crescătorul său), după străbaterea în zbor a sute şi chiar mii de kilometri, de la columbodromul în care a fost lansat în timpul concursului. În funcţie de timpul obţinut (timp înregistrat de ceasul din coteţul de destinaţie cu ajutorul unui sistem GPS), el va ocupa şi un loc pe podium. Porumbeii voiajori au fost folosiţi în războaie încă din antichitate, cu toate că porumbelul, una dintre cele mai iubite păsări de pe pământ, reprezintă, de multă vreme, un simbol al păcii. După unele teorii, servicii secrete din anumite ţări îi folosesc şi azi în transmiterea unor mesaje.
La festivitatea de premiere, au participat viceprimarul Ion Dragomir şi câţiva consilieri municipali (Marian Dulă – preşedintele Comisiei de Sport a Consiliului Local, Horaţiu Zăgan, Marian Nistor şi Viorel Bondoc).
Al doilea edil al municipiului a avut cuvinte de laudă la adresa crescătorilor profesionişti de porumbei din judeţ: “Mă bucur că sunteţi atât de mulţi crescători de porumbei în Prahova şi că o bună parte provine chiar din Câmpina. Vă doresc succes în activitatea dvs, pe care o apreciez foarte mult. Şi bineînţeles, vă urez să izbutiţi în evidenţierea tot mai accentuată a sportului columbofil prahovean la nivel naţional.”
De la un cunoscut crescător de porumbei din Ploieşti, am aflat că unul din leagănele columbofiliei moderne este Belgia, unde, încă din secolul al XIX-lea, au fost create şi stabilizate rase importante de porumbei, care au constituit ulterior material genetic pentru crescătorii din multe ţări, printre care şi România. Printre cei mai mari crescători de porumbei din România postbelică au fost Emil Bodnăraş (un important demnitar comunist, fost ministru al apărării) şi inginerul Corneliu Creţulescu din Bucureşti (în prezent, pensionar octogenar), ambii aducând zeci de exemplare de porumbei voiajori din Belgia.
Tot belgienii se pare că ar fi creat metodele şi formulele care se folosesc azi în concursurile cu porumbei voiajori. Porumbelul voiajor de concurs are câte un inel la încheietura fiecărui picior: unul, cu datele de identificare, iar celălalt, cu un cip care să oprească ceasul electronic din coteţul în care trebuie să ajungă (acasă, la crescătorul său), după străbaterea în zbor a sute şi chiar mii de kilometri, de la columbodromul în care a fost lansat în timpul concursului. În funcţie de timpul obţinut (timp înregistrat de ceasul din coteţul de destinaţie cu ajutorul unui sistem GPS), el va ocupa şi un loc pe podium. Porumbeii voiajori au fost folosiţi în războaie încă din antichitate, cu toate că porumbelul, una dintre cele mai iubite păsări de pe pământ, reprezintă, de multă vreme, un simbol al păcii. După unele teorii, servicii secrete din anumite ţări îi folosesc şi azi în transmiterea unor mesaje.
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!