Sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza” a Câmpinei a găzduit marți, 8 ianuarie 2019, ceremonia aniversării anului 516 de existență atestată documentar, în prezența unui public numeros, cu participarea autorității locale oficiale și a unor remarcabili oameni de știință și cultură.
Atmosfera
Al 516-lea an de ființare a Câmpinei l-au marcat gazdele cu o expoziție de artă plastică a doamnei Manuela Toderaș, în foayerul Casei, și o alta, în sala festivă, cu 44 de portrete ale unor mari oameni de cultură din România și Basarabia, semnate de graficianul Octavian Onea. S-a adăugat vernisării lor expoziția cu personaje care, în viziunea autorilor ei, d-na Alexandra Ioniță și dl. Alin Daniel Ciupală, s-au impus în istoria localității, prin a fi locuit aici și a fi marcat viața venerabilei urbe în diverse epoci. Începând cu ora 13.00, publicul – de toate vârstele, atașat mereu Zilei istorice a Câmpinei – a ascultat Imnul localității, după care a vorbit dl. Horia Laurențiu Tiseanu, primarul municipiului. Acesta a schițat profilul societății câmpinene, social și economic. Cunoscută în majoritatea aspectelor, grație materialelor publicate de ziarul OGLINDA de AZI, incursiunea domnului Tiseanu a cuprins și minutul de reculegere în memoria dr. Jenica Tabacu, fostă directoare a Muzeului „B. P. Hasdeu”. A urmat un film proiectat pe ecranul sălii, panorame ale Câmpinei de până în 1989 și de după 1990. Asistența a aplaudat apoi scurtul elogiu adus localității de dl. Ionuț Adrian Pițigoi, viceprimar.
Intelectualul – blazonul Câmpinei
Invitat de onoare al evenimentului, dr. Christian Crăciun a abordat aniversarea prin acea mereu citată afirmație conform căreia se atribuie acestui municipiu faptul că ar fi orașul cu „cei mai mulți intelectuali la mia de locuitori”. „Sunt aici în sală oameni care ar putea să vă povestească istoria fiecărei case din Câmpina, cât țiței se prelucra în 1937 ș.a.m.d. Eu nu am cercetat aceste lucruri și atunci m-am hotărât să cercetez mai îndeaproape o frază bine știută. Mărturisesc că am crezut multă vreme că e vorba de o legendă urbană, de o auto-flatare localistă și nu știu dacă există vreo cercetare sociologică, demografică serioasă care să dea autenticitate acestei fraze. Dar am realizat că, până la urmă, nu despre asta este vorba – despre această ștampilă – de fapt despre viitorul și nu despre trecutul Câmpinei. Despre locul central al intelectualului în coagularea oricărei comunități, fraza amintită își are originea în vremea când în Câmpina existau nu numai profesori, juriști, medici, preoți, ofițeri, negustori, dar și o intelectualitate tehnică; ingineri, cercetători, tehnicieni, chimiști, iar datorită frumuseților zonei, aici și-au stabilit reședința numeroși pictori, scriitori, librari. Acest tablou vrea să sugereze ce trebuie să redevină Câmpina – un centru cultural în care să se petreacă evenimente de importanță națională. Asta, spre binele comunității locale, care nu va avea decât de câștigat atât din punct de vedere moral cât și material. Ca să citez o butadă celebră: «Cultura costă, dar incultura costă infinit mai mult!»”
Recunoașteri
Agenda evenimentului a rezervat publicului alte clipe plăcute, de-a lungul lor primarul Tiseanu oferind Medalia Centenarului României Mari altor personalități ale Câmpinei. Printre acestea au primit onoranta Medalie scriitorul Florin Dochia și artiștii plastici Lidia Nicolae și Mihai Boroiu.
Istorie negru pe alb
Dl. prof. dr. Gheorghe Râncu a prezentat, succint, în calitatea de președinte al Societății de Științe Istorice Câmpina, ANUARUL ei, ajuns la ediția nr. 9/ 2018, publicație în care semnează cercetători de incontestabilă valoare – nume consacrate: Alin Daniel Ciupală – „Scriitori români pe fronturile Marelui Război 1916-1918”, „Un câmpinean, erou de război: locotenentul Constantin R. Marinescu”, „2 Iulie – Sărbătoarea Câmpinei, prilej de întâlnire cu concetățeanul nostru Bogdan Petriceicu Hasdeu”, „Câmpina a mai pierdut un medic apreciat – medicul săracilor”; Gheorghe Râncu – „Război după război. Conflictul româno-maghiar din 1919”; Petru Moga – „Juliu Popper – conferențiar la Buenos Aires în 1877”; Marius Zaharia – „Câmpina în anii premergători Războiului pentru Întregire Națională”; Mădălina Dinu-Pătrașcu – „Fenomenul Pitești”; Elena Vasile – „Poziția generalului Charles de Gaulle față de Războiul rece”; Victoria Vâlcu – „Prima școală publică din Câmpina la împlinirea a 20 de ani de când și-a luat numele „Ion Câmpineanu”. Li se alătură Gheorghe Bîlgă, Mădălin-Cristian Focșa, Eliza Furdui, Maria-Cristina Ilincuța, Marcel Vlădescu, Mihail Dinu-Pătrașcu, Gheorghe Miu, Ștefana Pascu-Nica, Alexandru Popescu, Ion Tamaș, Alexandru Cristian Marin și Gheorghe Stanciu.
Scena – culori și sunete
Agenda sărbătoririi celor 516 ani de existență istorică a invitat, în seara aceleiași zile, un public și mai numeros, în sala de spectacole a Casei de Cultură „Geo Bogza”, la rampa căreia au evoluat, aproape două ore, exuberanții „Muzicii Tinerilor”, glisând armonios-zgomotoși în ritmurile la modă: pop, folk, rap și rock. Printre vedetele serii au electrizat publicul Laurențiu Postolache, alias Lorenzo, trupa „Umbre Albe” cu faimosul ei solist Ștefan Balaș, apoi și-au etalat valențele interpretative Naomi Prie, Rareș Zăvoianu și Ana Maria Alexandru.
Un remember
Prezentul ne face prizonierii lui, rupându-ne adesea de Trecutul căruia, peste vremuri, îi spunem Istorie. Istoria Câmpinei au scris-o printre atâția, de la Stoica Teodorescu încoace, și avocatul Ion T. Șovăială. În amintirea lui transcriu câteva din datele de seamă care jalonează în aeternum cele cinci veacuri și ceva străbătute până azi. „8 ianuarie 1503 – consemnarea unui negustor câmpinean în Cetatea Brașovului constituie prima atestare documentară a localității cunoscută până în prezent („De asemenea, Mansul de Kympena a avut 425 livre de ceară și a plătit 1 florin și 54 de aspri”). 1697 – cea dintâi atestare scrisă a petrolului câmpinean. 1810 – Câmpina are 485 de locuitori. 1840 – vama de la Câmpina este mutată la Breaza. 1864 – târgul Câmpina devine oraș, urmare decretului domnitorului Alexandru Ioan I Cuza. 1879 – inaugurarea liniei ferate Ploiești-Predeal. 1886 – prima fabrică-atelierul mecanic al lui FredericWitthe. 1893 – Hasdeu începe ridicarea Castelului Julia Hasdeu. 1904 – este întemeiată prima Școală de maiștri sondori din lume, în fosta casă Gogu Ștefănescu, azi, sediul Primăriei. 13 septembrie 1913 – Aurel Vlaicu se prăbușește cu avionul său la Bănești. 1916-1918, împăratul Wilhelm al II-lea vizitează schela de petrol de la Câmpina. 1919 – se înființează liceul de băieți „Barbu Știrbey”; 1923 – idem liceul „Julia Hasdeu”. 1970 – ia ființă Institutul de Cercetări pentru Petrol și Gaze, în fostul Laborator de Cercetări Științifice de pe Bulevard. La 24 noiembrie 1994 Câmpina avea 41.499 locuitori, 110.475 km străzi, 10 grădinițe, 8 școli generale, 5 licee, 132 medici și 377 cadre medii sanitare. Este declarată Municipiu, conform prevederilor legii 104 din același an”.
Serghie BUCUR
