Până la sfârşitul anului, lacul Curiacul va fi curăţat şi transformat într-o oază de agrement

Câmpina s-ar părea că stă bine la capitolul “factori de mediu”, mai ales după modernizarea sau închiderea multor capacităţi de producţie ale marilor întreprinderi poluatoare. Însă o situaţie clară a spaţiului verde public local nu există, pe site-ul Primăriei găsindu-se o singură informaţie în acest sens, veche de 10 ani, de la publicarea Agendei Locale 21, primul program de dezvoltare durabilă a oraşului. Conform acestei informaţii, suprafaţa de spaţiu verde public ce ar reveni statistic unui câmpinean este de 98 mp, fiind inclus aici şi Dealul Muscel, ca zonă amenajată. Dacă lucrurile stau aşa, şi nu avem niciun motiv să ne îndoim de veridicitatea informaţiei, Câmpina are aproape de patru ori mai mult spaţiu verde decât prevăd normativele în  domeniu ale Uniunii Europene. S-ar zice că trăim tot într-o verdeaţă, tot într-o armonie cu natura. Numai că dealurile şi pajiştile din marginile oraşului nu se pot transforma în bârne aşezate în ochii noştri, care să ne împiedice să vedem că, în ciuda faptului că s-au amenajat multe parcuri, zone verzi şi locuri de joacă pentru copii, mai sunt multe de făcut în această privinţă. Nu putem ascunde faptul că, din cele patru lacuri câmpinene, numai Lacul Bisericii a fost amenajat la standarde europene. Celelalte, lacurile Peştelui, Curiacul şi Vlădoaia, arată jalnic, ca nişte ţinuturi uitate de timp şi de autorităţi. Dacă norma europeană în domeniu se ridică la valoarea de 26 mp, trebuie să recunoaştem că marea majoritate a oraşelor româneşti au spaţii verzi de sub 20 mp/ locuitor. Însă dacă vrem să refacem imaginea de “oraş al florilor” pe care a avut-o Câmpina acum un veac, municipalitatea trebuie să facă eforturi pentru găsirea fondurilor necesare recuceririi tuturor spaţiilor verzi din interiorul municipiului. Nu cu mult timp în urmă, primarul Horia Tiseanu anunţa în plenul Consiliului Local că are de gând să reabiliteze Lacul Curiacul, situat pe strada Pictor Grigorescu, cea care coboară spre Gara Câmpina. Dacă tot s-a decis să acţioneze prin zona respectivă, poate nu ar fi rău dacă şi-ar îndrepta privirile şi planurile de ecologizare şi asupra Parcului “Constantin Istrati”, situat chiar peste drum de lacul ce urmează a fi curăţat până la sfârşitul acestui an, pe versantul unui deal acoperit cu vegetaţie bogată, dar neîngrijită (o pădurice cu copaci impunători brăzdată de un pârâiaş, un loc ce merită reabilitat şi modernizat). Mai ales că reabilitarea lacului concomitent cu cea a parcului amintit ar crea o oază de agrement inedită, cu forme de relief variate. Îi aducem aminte lui Tiseanu că a promis, în campania electorală de la alegerile locale din 2008, un hotel-pensiune cu facilităţi sportive în parcul „ Constantin Istrati”. Dacă a uitat acest lucru, şi-l poate reaminti acum. Revenind însă la proiectul reabilitării Lacului Curiacul, vă informăm că el cuprinde nu doar ecologizarea propriu-zisă a apei, ci şi modernizarea din temelii a locului prin realizarea aici a unui parc cu numeroase amenajări şi dotări edilitare: alei pietonale, sistem de iluminat public cu multe corpuri de iluminat amplasate în jurul lacului, podeţe pietonale, o parcare betonată, un grup sanitar, diverse piese de mobilier urban, un loc de joacă pentru copii, o fântână arteziană în mijlocul lacului, pontoane pentru pescari. Locul va mai fi dotat cu un spaţiu în aer liber pentru întreţinere corporală, un fel de sală de fitness fără pereţi, dar cu acoperiş. În jurul lacului se va amenaja un trotuar pentru promenadă, despărţit de întinderea de apă printr-un gard de protecţie înalt, cu structură din beton. În prezent, lacul este foarte poluat, principala “vinovată” de acest lucru fiind Fabrica de Ciorapi din apropiere, care, în anii comunismului, a deversat multe reziduuri şi deşeuri toxice rezultate în urma procesului de producţie. Despre Lacul Curiacul circulă şi un fel de legendă care povesteşte că, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, pentru a grăbi retragerea lor spre munţi, trupele germane ce staţionaseră în oraş au aruncat în lac trei vagoane cu armament şi muniţie. O dată cu dragarea lacului, se va demonstra cât de veridică este această poveste. Proiectul de ecologizare şi modernizare a zonei ridică valoarea investiţiei la un milion de lei, dar în urma licitaţiei ce se va organiza în curând, mai mult ca sigur, costurile investiţiei vor scădea simţitor. În prezent, investiţia este în faza obţinerii avizelor şi autorizaţiilor necesare. Următoarele etape sunt anunţarea  pe SEAP şi desfăşurarea licitaţiei. A.N.