4 şi 5 noiembrie, două zile încântătoare pentru iubitorii de literatură autentică, două zile destinate lansărilor de carte, cu autori consacraţi din Câmpina, Ploieşti şi Bucureşti, au marcat evenimentul cultural al acestei toamne.
Activitatea, rod al preocupărilor susţinute de Cercul Literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură, s-a desfăşurat în sala „Constantin Radu”, în prezenţa unor reprezentanţi ai administraţiei locale, ai unităţilor de învăţământ, ai instituţiilor de artă şi cultură, precum şi a diferiţilor spectatori.
Dezinvolt, cu o remarcabilă coordonare a dezbaterilor, moderatorul Serghie Bucur a mulţumit invitaţilor şi publicului pentru participare şi a prezentat autorii şi cărţile lor: Ieronim Tătaru – „Traducerile lui I.L. Caragiale”; Marian Ruscu – „Târziu în labirint”; Florin Dochia – „Elegii de pe strada mea”; Gherasim Rusu Togan – „Divinităţi păgâne din Carpaţi”.
În acelaşi sens, criticul şi istoricul literar prof. dr. Constantin Trandafir a ţinut să menţioneze că este pentru prima dată când sunt lansate, în aceeaşi zi, patru cărţi semnate de cei mai valoroşi scriitori din zona noastră: „D-nul Ieronim Tătaru este un cercetător la care efortul se împleteşte cu sufletul. A realizat o remarcabilă lucrare; dl. Marian Ruscu are o carte cu totul şi cu totul aparte. O carte cu poeme în proză. Marian Ruscu se redescoperă, îşi caută un nou registru la vocea sa; Elegiile lui Florin Dochia au o altă voce. Multă ironie. Unele sunt mai greu de receptat de către amatori; Gherasim Rusu Togan este imaginea scriitorului total, un veritabil cercetător care îmbină studiul cu lirismul”.
Interesante, pline de substanţă, bine marcate au fost şi notele autocritice ale autorilor. „Cartea nu este a mea – a precizat Ieronim Tătaru -, ci este opera lui I.L. Caragiale. Eu am făcut un studiu introductiv (…). Sunt două lucrări dramatice traduse de I.L. Caragiale, pe care le-am descoperit în Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Ploieşti. Am întâmpinat greutăţi la redactare, datorită modificărilor frecvente ale textului sau a scrierii etaşate”.
Delicat, poetul Marian Ruscu a cerut scuze pentru unele omisiuni din recentul său volum şi, în aplauzele generale, a anunţat reapariţia renumitei reviste „Axioma”, în format nou, modern, începând cu 1 ianuarie 2012.
În dulcele grai ardelenesc, etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan a punctat câteva subiecte din cartea lansată: Tradiţii şi obiceiuri legate de pământ; Dragobetele; Balaurul; Zmeul; Murga; Vidra; Vădruţele; Moartea – entitate cu încărcătură malefică aparte etc.
„Elegiac incurabil” – vorba lui M. Ruscu -, Florin Dochia mărturiseşte că „tot ce-am scris aici este ce-am văzut pe fereastra mea. Lucrurile sunt adevărate”.
Pentru convingerea auditoriului, a recitat din creaţie proprie „Elegia 23 – antract cardiac”: „Împachetez să mă mut. Pun nişte cearşafuri albe/ peste fotolii, peste amintirile proaspete,/ peste datoriile vechi, trag draperiile,/ împăturesc desenele neterminate şi le/ strecor într-un buzunar ascuns”.
Pline de farmec, cu o ironie fină, epigramele scriitorului Ştefan Al. Saşa au smuls ropote de aplauze: „Târziu, când vom ieşi din labirint/ Păgânilor venindu-le de hac/ Sperăm, cu Caragiale, nu vă mint,/ C-o să sorbim un vin elegiac” sau „Eşti fericit poetul, să ştii/ Norocul în talentu-ţi cred că-l porţi/ Pe strada ta abundă elegii,/ Pe strada mea, gunoaie şi câini morţi”.
În acordurile suave ale pianului, condus cu talent de maestrul Serghie Bucur, invitaţii au savurat delicioasele gustări ale bufetului suedez oferite cu generozitate de cei patru aşi ai condeiului prahovean, marcând astfel o zi memorabilă din cultura câmpineană.
Activitatea a continuat cu:
O excelentă carte:
Febra lansărilor de calitate s-a extins şi în ziua a doua a manifestărilor literar-artistice, 5 noiembrie, odată cu sosirea distinsului oaspete, scriitorul Ion Ochinciuc, autorul romanului „Secrete în alb şi negru”.
Desfăşurată în aceeaşi locaţie, lansarea s-a bucurat, de asemenea, de prezenţa iubitorilor de cultură din Câmpina, localităţile limitrofe, precum şi din Ploieşti şi Bucureşti.
Amfitrionul, Florin Dochia, la fel de jovial ca întotdeauna, a făcut cuvenitele prezentări, o expunere reuşită a vieţii şi activităţii publicistului Ion Ochinciuc şi a moderat, cu aplomb, lansarea.
Cei doi prezentatori, prof. dr. Christian Crăciun şi prof. met. Theodor Marinescu, au încântat asistenţa cu expuneri libere, bine documentate, cu citate din opera autorului şi cu aprecieri asupra romanului lansat: „Sunt un cititor împătimit de literatură poliţistă. Romanul d-lui Ochinciuc este o scanare a mentalităţilor omenirii. Mi-a plăcut faptul că se termină cu bine. Autorul încearcă să aducă un elogiu discret binelui. Încărcat de un anume lirism, care îi dă savoare. Roman de acţiune, elegant. Are şi o dimensiune socială foarte bine delimitată. Absolut plăcut la citit. Conflictul corect sugerat dintre bine şi rău, dintre alb şi negru. Un roman care se citeşte cu o plăcere teribilă. Cele mai calde şi sincere felicitări” (Christian Crăciun).
„Lansarea unei cărţi constituie un admirabil prilej de bucurie şi satisfacţie. Astăzi suntem onoraţi de prezenţa distinsului oaspete Ion Ochinciuc, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România (aplauze). D-sa se află la cel de-al treisprezecelea roman, care marchează apogeul creaţiei sale literare. Cartea «Secrete în alb şi negru. Un Monte Cristo al zilelor noastre», realizată după o structură proprie, cu o compoziţie complexă, asigură o tonalitate reuşită. Datorită extinderii cadrului epic, a coerenţei, a diversităţii mediilor sociale surpinse de autor, romanul are o remarcabilă fluenţă. Acţiunea, deosebit de dinamică, cu personaje numeroase, cu intrigă complicată, se desfăşoară în perioada actuală a istoriei României.
Ambele prezentări au fost însoţite de aplauze prelungite.
„Eu sunt autorul – îşi începe Ion Ochinciuc speech-ul şi continuă. Vă mulţumesc din suflet că aţi venit în ajutorul, vorba poetului, unui bătrân atât de simplu şi la vorbă şi la port. N-am bănuit că dvs., prahovenii, şi-n special câmpinenii, sunteţi nişte oameni… o specie pe cale de dispariţie. Atât de ospitalieri, atât de binevoitori, atât de săritori în sprijinul unui venetic (…). La romanul pe care vi-l ofer azi am pritocit vreo 15 ani. A avut mai multe variante. Am încropit după el un serial de televiziune în vreo 12 episoade. Tot în aceşti ani am făcut şi o dramatizare după manuscrisul romanului, intitulată «Bastardul»”.
Aşteptat cu nerăbdare, publicistul Ştefan Al. Saşa şi-a descărcat sacul cu proaspete epigrame, însoţite de aplauze prelungite: „Nu ştiu de o fi bastard,/ Rod ivit dintr-un hazard/ Cert e, ce mai tura – vura,/ Că-l născu literatura”; „Poliţistul lui volum/ Lasă asistenţa mută/ Căci va scrie-aşa, molcum/ Pân ce-o împlini o sută”; „Pe cele-n alb şi cele-n negru/ Le-a desluşit, că-i om integru/ Şi-acum va scrie, cred că ştiu/ Secrete în portocaliu”.
Încântat de căldura sufletească cu care a fost primit, scriitorul Ion Ochinciuc şi-a exprimat recunoştinţa: „Mulţumesc gazdelor de aici, de la Casa de Cultură, instituţiei păstorite de maestrul Florin Dochia şi profunda mea recunoştinţă poetului, ţeapănului polemist şi director al «Oglinzii de azi», inimosul domn Florin Frăţilă, cel care a fost, de fapt, cheia de boltă a lansării opusului meu, pe care vi-l încredinţez cu inima deschisă”. Odată cu frumoasle cuvinte acordate organizatorilor, autorul a oferit şi autografe spectatorilor.
Cupele de şampanie şi tradiţionalul concert-caffé susţinut de Serghie Bucur au încheiat o superbă manifestare literar-artistică. T.M.