Zilele trecute, la sediul PSD Câmpina, senatorul Georgică Severin (preşedintele Comisiei de cultură a Senatului), viceprimarul Ion Dragomir (liderul social-democraţilor locali) şi consilierul municipal Gheorghe Tudor (fostul primar al municipiului în mandatul 2000-2004), s-au întâlnit cu jurnaliştii câmpineni în cadrul unei conferinţe de presă. La începutul întâlnirii, senatorul câmpinean a prezentat principalele noutăţi inserate în proiectul viitoarei constituţii, finalizat recent de către Comisia de revizuire a Constituţiei României. În opinia lui Severin, cel mai important element al noii Constituţii se referă la drepturile cetăţeanului. Printre multele drepturi garantate, senatorul s-a oprit la dreptul la educaţie. Astfel, în noua Constituţie, care probabil va fi aprobată de plenul Parlamentului în toamnă, “dispare ideea de drept la învăţătură, prin care aveai doar garanţia învăţământului obligatoriu, şi apare dreptul la educaţie, care lărgeşte foarte mult acest cadru şi merge până la recalificarea profesională”. Adept declarat al republicii parlamentare, Severin consideră că proiectul noii Constituţii elimină, de asemenea, o serie de disfuncţionalităţi. Legea fundamentală, în varianta ei revizuită, îi dă atribuţii importante preşedintelui ţării, dar înlătură (sau măcar limitează) interpretările abuzive în relaţia preşedinte-premier-parlament. Prin noua Constituţie, preşedintele ţării va avea posibilităţi mult mai mari de dizolvare a Parlamentului, lucru care îl va ajuta să-şi exercite cu adevărat rolul de mediator între puterile statului. Nu ne-am gândit nici o secundă să demolăm atribuţiile de arbitru ale preşedintelui ţării, însă un arbitru nu poate fi şi jucător”, a subliniat senatorul câmpinean. Viitoarea Constituţie va introduce noţiunea de “regiune”, ca să poată permite procesul de regionalizare a ţării, anuntat pentru sfârşitul acestui an. De asemenea, vor fi clarificate atribuţiile principalelor instituţii ale statului în raport cu UE. Binefacerile noii Constituţii nu l-au impresionat prea tare pe consilierul municipal Gheorghe Tudor, în opinia căruia “garantarea drepturilor cetăţeanului nu are nicio finalitate, de vreme ce instituţiile statului nu au grijă ca aceste drepturi să şi fie respectate. Oamenii continuă să bată la uşi închise, sistemul asigurărilor de sănătate este la fel de deficitar şi de nepăsător faţă de omul de rând, şi nimeni nu răspunde pentru nimic în ţara asta.” O menţiune extrem de importantă a fost cea făcută de Severin cu privire la diminuarea exagerată a numărului de parlamentari, lucru dorit de actualul preşedinte al ţării, dar care ar duce la micşorarea drastică a reprezentării românilor în Parlamentul României. Admiţând că drepturile de reprezentare ale minorităţilor naţionale în forul legislativ central sunt inviolabile, parlamentarul câmpinean a arătat, de asemenea, de ce este importantă păstrarea sistemului Parlamentului bicameral. Un sistem parlamentar unicameral elimină unul dintre filtrele ce ar putea cenzura o lege neconstituţională, împiedicând adoptarea ei pripită şi reluând procesul de dezbatere a acestui act normativ necorespunzător prin respingerea sa de către a doua cameră a Parlamentului. “Nu putem diminua drepturile minorităţilor naţionale de a fi reprezentate în Parlament, altfel nu am mai fi un stat democratic. Însă un Parlament unicameral cu 300 de membri (teorie atât de dragă lui Băsescu, pe care preşedintele, neavând imaginaţie, o readuce periodic în dezbaterea publică pentru a-şi reface imaginea publică), ar însemna că circa 18% din legislativul nostru va fi dominat de reprezentanţi ai minorităţilor, afectând voinţa politică a milioane de români. Pe de altă parte, o cifră sub 300 de parlamentari la Camera Deputaţilor distorsionează total orice rezultat al votului, pentru că, în acest caz, am putea ajunge la situaţia ca 25% dintre deputaţi să aparţină minorităţilor naţionale, în condiţiile în care numărul votanţilor acestor minorităţi nu reprezintă nici pe departe 25% din totalul electoratului. Pur şi simplu nu ar mai conta votul a 18 milioane de români. Calculul Luăm în considerare votul celor peste un milion de maghiari – care vor vota, firesc, candidaţi maghiari, dar şi faptul că cei 18 deputaţi reprezentanţi ai celorlalte minorităţi naţionale nu au mai mult de 150.000 de voturi. Făcând un calcul elementar, ne rămân circa 18 milioane de votanţi români. De aceea, în opinia mea, cea mai bună va fi soluţia unui Parlament bicameral cu 300 de deputaţi şi circa 100 de senatori”, a conchis senatorul Georgică Severin. A.N.
