În urmă cu câteva decenii, doctoriţa Gabriela Marin se bucura de o mare popularitate în oraşul nostru, fiind o excelentă profesionistă, şefă a secţiei Boli Interne a Spitalului Municipal Câmpina. Pacienţii şi colegii deopotrivă apreciau că este cel mai bun medic internist pe care l-a avut oraşul în acea perioadă.
Gabriela Marin făcea parte dintr-o generaţie de doctori importanţi, care au făcut din spitalul câmpinean o unitate de elită şi amintesc, la întâmplare, doar pe câţiva dintre colegii d-sale: dr. Titi Răduţă, dr. Dumitriu, dr. Tuţică, dr. Cuţu, dr. Ţolescu, dr. Romaşcanu, dr. Minciu. Toţi au plecat dintre noi, fiind înlocuiţi de o nouă generaţie. Din vechea gardă, mai supravieţuiesc azi soţii Virgil şi Ileana Mircea, trecuţi acum de 90 de ani.
Doamna dr. Marin s-a remarcat şi prin faptul că îşi trata bolnavii cu o aleasă delicateţe. Avea o mare bunătate sufletească şi simpla ei apropiere dădea bolnavului o stare de bine. Privind-o, nu puteai să crezi că o fiinţă atât de delicată, minionă, cu aspectul unei veşnic tinere domnişoare, a putut salva vieţile atâtor câmpineni, care toată viaţa au înconjurat-o cu recunoştinţă şi respect.
Gabriela Marin se trăgea dintr-o familie boierească, moştenind de la ai săi o vie şi o cramă în comuna Mălăieşti. Când era tânără, într-o excursie prin munţi, l-a cunoscut pe avocatul Mircea Marin, un bărbat chipeş şi cuceritor. La scurt timp după ce s-au căsătorit, doctoriţa s-a trezit cu bărbatul în închisoare, acesta făcând mai mult de 15 ani de detenţie în lagărele de prizonieri din Siberia şi în gulagul românesc. Nu l-a părăsit niciodată, ba mai mult, i-a ajutat familia în toată perioada detenţiei. A fost alături de el, stând umăr la umăr şi la un proces public înscenat de securitatea câmpineană şi judecat la Casa de Cultură din Câmpina prin anii ’70. Şubrezit de suferinţele tinereţii, când acesta a căzut la pat, l-a îngrijit cu un devotament exemplar.
Dr. Marin avea o pensie mică şi până acum câţiva ani încă mai oferea consultaţii. Pleca la bolnavi într-o Dacie arhaică, de la volanul căreia abia se zărea. Se gârbovise de vârstă, dar îşi păstrase vioiciunea şi omenia cu care îşi trata pacienţii care o mai solicitau. Ajunsă nonagenară şi atinsă de bolile bătrâneţii, a zăcut mult timp la pat, fiind vizitată frecvent de prieteni şi de nepoţii din partea soţului, veniţi din Canada şi America. După o îndelungată suferinţă, doctoriţa Gabriela Marin a plecat recent dintre noi către locul luminos din rai pe care şi l-a asigurat trăind o viaţă în slujba semenilor ei.
Alin CIUPALĂ
Dr Marin a fost un medic exceptional, o persoana daruita in slujba semenilor sai, o femeie blanda, iubitoare, cu o credinta adevarata. Dumnezeu s-o primeasca in randul alesilor Sai!