Știri

Municipalitatea caută investitori privaţi pentru modernizarea unor spaţii publice abandonate

Zilele trecute, la inițiativa a doi consilieri municipali, Monica Clinciu (șefa Comisiei de Urbanism din Consiliul Local), și Florin Frățilă (șeful Comisiei de Cultură din legislativul municipal),  în sala de ședințe a Primăriei Câmpina a avut loc o întâlnire în care s-a dezbătut un subiect care frige de multă vreme, dar parcă acuma, și mai mult: cum ar putea Primăria, cu ajutorul unor investitori privați, să reabiliteze și să modernizeze anumite terenuri și clădiri abandonate din domeniul municipiului, pentru a le revalorifica și a aduce venituri cât mai mari în bugetul tot mai vitregit al Câmpinei. În afara celor doi inițiatori ai acțiunii, la ședința cu pricina au participat reprezentanți ai administrației publice a Câmpinei (viceprimarul Adrian Pițigoi, secretarul municipiului – Elena Moldoveanu, directorul Direcției Economice – Alice Tudorache, șeful Serviciului Juridic – Monica Voicu), consilierul județean Marian Nistor (directorul Pieței Centrale), consilierii locali Dragomir Enache, Adrian Dochia, Lucian Cercel, Andrei Duran și Gabriel Dima, ca și consilierul juridic al Consiliului Local, Laurențiu Olărașu. Au mai participat consilierii personali ai primarului Horia Tiseanu: Ioana Bumbăcea și Marian Dulă. Din partea mediului privat a participat omul de afaceri local Florin Abagiu. Lucrările ședinței le-a condus Florin Frățilă, care a ținut să marcheze, de la începutul întâlnirii, importanța subiectului și a tematicii.
Florin Frățilă: „Am inițiat această întâlnire împreună cu colega mea din Consiliul Local, Monica Clinciu, pentru a vedea ce putem face pentru acest oraș, astfel încât să nu mai aibă atâtea zone, terenuri și clădiri abandonate sau căzute în paragină. Pentru că trebuie să ne gândim responsabil la acest oraș, ne-am propus să încercăm, prin parteneriate cu oameni de afaceri locali sau din orice zone ar veni, să repunem în valoare locurile care au fost pur și simplu abandonate. Să le repunem în valoare și să le găsim utilități publice, astfel încât să aducem, prin aceste parteneriate public – privat, cât mai mulți bani la bugetul local, aflat în mare suferință. Să dezvoltăm turismul local, ce ne-ar putea aduce venituri suplimentare cu ajutorul cărora am putea realiza investiții publice importante. Câmpina are încă foarte multe zone nefolosite și nemodernizate. Vrând-nevrând, trebuie să schimbăm destinul economic al Câmpinei – dintr-un oraș industrializat, cum era odată, într-unul orientat mai mult spre turism. O primă listă a acestor zone, listă care rămâne deschisă, cuprinde ștrandul și hotelul de la Casa Tineretului, terenul din proximitatea bazinului didactic de înot și a terenului de fotbal cu gazon sintetic din Complexul Petrol, zona Bulevardului Culturii – versantul dinspre DN1, Satul de Vacanță de pe Voila, Fântâna cu Cireși, Podul cu Tei, clădirile fostelor Cămine Petrol”.
Monica Clinciu a ținut să atragă atenția asupra formei juridice pe care trebuie să o îmbrace colaborările dintre municipalitate și diverși agenți economici privați: „Înainte de a prezenta aceste zone spre dezvoltare unor parteneri privați, trebuie să ne gândim bine la forma juridică a acestor parteneriate, care nu este tocmai simplă. Mai ales că, în acest moment, legea parteneriatului public –privat este aproape inaplicabilă. Când vine cineva să discute cu noi, trebuie să știm exact ce putem să facem noi din punct de vedere legal. Când avem stabilite oportunitatea și forma juridică a colaborării, putem să promovăm ideea. Zone sunt multe în oraș, ar putea să iasă lucruri frumoase, dar trebuie să vedem cum putem să facem acest lucru”.
Dragomir Enache a venit și el cu câteva propuneri de zone ce ar putea fi modernizate și puse foarte bine în valoare: „Pe IREP, un arhitect specialist în peisagistică, ar putea crea ceva deosebit de frumos și util. Strada Câmpineanu poate deveni un al doilea bulevard al Câmpinei, mai ales dacă o legăm cu zona Lacului Curiacul. De asemenea, Lacul Curiacul ar trebui modernizat și pe versantul dinspre calea ferată. Am putea avea în vedere o nouă imagine a porților municipiului, de la sud și de la nord, ca și modernizarea și extinderea serelor municipalității”.
Lucian Cercel: „Ar trebui să stabilim prioritățile, iar din punctul meu de vedere primele ar trebui să fie ștrandul de la Casa Tineretului și zona Fântâna cu Cireși – Satul de Vacanță, zone unde se desfășoară multe acțiuni în timpul anului. Atunci când vom moderniza strada Drumului Taberei, ar trebui să armonizăm această arteră (sistemul de iluminat sau ce îmbunătățiri vom mai aduce străzii), cu reabilitarea Satului de Vacanță și modernizarea Fântânii cu Cireși.
Andrei Duran a propus ca municipalitatea însăși să se modernizeze, înainte de a se trece la modernizarea unor zone care nu arată deloc bine: „În condițiile în care orașul se stinge, pentru că industrie nu prea mai există, ca să continuăm dezvoltarea ar trebui să ne reorientăm. Primăria ar trebui să aibă mintea un pic mai deschisă la nou, la inovație, în primul rând. Adică mi-ar plăcea foarte mult să nu ne mai întâlnim aici de șapte ori și să spunem apoi că nu e nimic de făcut, cum s-a întâmplat anul trecut, în cazul proiectului de modernizare a transportului public. Pentru dezvoltarea turismului putem începe cu niște pași mai mici – punerea la punct a site-ului Primăriei și al Centrului de Promovare Turistică. Vă dau ca exemplu orașul Sinaia, care s-a branduit foarte tare. Acest lucru putem să îl facem și noi, dar ar trebui ca Primăria să fie mai deschisă. Oricine vrea să facă ceva cu ceva care este al nostru ar trebui încurajat. Și să nu ne mai gândim că ăla face profit prea mare cu ceva care e al nostru. Pentru că, oricum, acel ceva al nostru era dărăpănat sau stătea degeaba”.
Adrian Dochia: „Ar trebui să facem o campanie prin care să anunțăm potențialii parteneri de intenția noastră, pentru că degeaba vrem noi ceva, dacă nu a aflat nimeni despre intenția noastră. Consilieri municipali au mai avut, în trecut, inițiative de modernizare a unor zone, au mai fost privați care au dorit parteneriate cu noi, inclusiv cu ștrandul de la Casa Tineretului, dar nu i-am băgat în seamă.
Marian Nistor: „Este pentru prima dată din 2016 când sunt invitat oficial la o discuție la Primăria Câmpina în calitate de consilier județean. Am încercat să trec această invitație prin filtrul unei posibile asocieri și cu Consiliul Județean. Din păcate, ordonanța care reglementează parteneriatul public-privat are un caracter foarte restrictiv. Pentru administrația locală, cred că ar trebui făcută o prioritizare a acestor obiective, văzute care sunt posibilitățile de finanțare și ca o ultimă soluție parteneriatul public-privat, pentru că, din păcate, cadrul legal este destul de ambiguu și pentru că din punct de vedere legal obiectivele trebuie să fie profitabile pentru a face obiectul unui parteneriat public-privat”.
Adrian Pițigoi: „În principiu, ideile exprimate aici sunt benefice. Nu trebuie să uităm însă că, din păcate, legislația este deficitară în acest domeniu. Câmpina nu are nici muntele în spate, nici marea la picioare, dar cu siguranță avem unele avantaje pe care trebuie să le fructificăm într-un turism de nișă. Dintre toate obiectivele prezentate aici, cred că ar trebui să începem cu cele care în momentul de față consumă bani de la bugetul local. Și mă refer aici la hotelul de la Casa Tineretului și la Căminul Petrol”.
Florin Abagiu: „Câmpina are un potențial turistic extraordinar. Nu cred că trebuie să ne resemnăm că suntem sortiți unui turism de nișă. Acum suntem o zonă de tranzit, dar se poate face mult mai mult. Eu am început cu administrația publică un parteneriat mutual, nu am semnat niciun document între noi. Dar există o simbioză între Hotel Seva și baza sportivă de la Petrol. De trei ani, de când am făcut Hotelul Seva, noi am beneficiat de apropierea terenului de sport de la Căminul Petrol, ca și de bazinul didactic de înot, dar și aceste investiții au fost sprijinite de existența hotelului nostru lângă ele. Am încercat un turism de nișă și m-am adresat taberelor de copii, care sunt la modă în ziua de azi. Si mi-am zis: hai, să încep cu tabere de copii pe înot, pe fotbal, pe handbal și alte sporturi. Am făcut un parteneriat cu diferite cluburi sportive din București. Noi organizăm din timp tabere școlare axate pe sport, iar în vară nu mai avem niciun loc liber de cazare. Copiilor le plac împrejurimile Câmpinei. Deci, există oportunități. Avem grijă să le facem un program mai amplu, punându-le la dispoziție autocare pentru a vizita muzeele din oraș, Parcul Socercam, Breaza și alte împrejuirimi. Se pot face foarte multe, idei există, dar trebuie să existe o coordonare și o strategie comună, pe care doar administrația locală o poate realiza. De exemplu, v-aș propune ca să nu mai închideți terenul de sport de la Petrol, de lângă hotel. Nicăieri în lume terenurile de sport nu se încuie. Dacă un copil vrea să alerge, la orice oră se hotărește, ar trebui să îl lăsăm să alerge. Că nu fură nimic de acolo”.
Adrian BRAD

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare