„Cu multă muncă, ne ridicăm la pretenţiile unui festival profesionist”
Liviu Briciu este profesor de informatică la Liceul Economic Ploieşti şi la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” din Câmpina. Este, însă, foarte cunoscut ca proprietar al Clubului Live, aflat în sediul Casei Tineretului şi ca un pasionat al muzicii rock, cântând vocal şi la chitară în cadrul renumitei formaţii Meteor. În timp, şi-a creat propria trupă, Ivo, devenind cunoscut printre câmpinenii pasionaţi de rock pentru concertele pe care le susţine la clubul propriu, dar şi pentru performanţa de a aduce la Câmpina formaţii consacrate şi interpreţi celebri, spre bucuria celor care apreciază acest gen muzical. Începând de anul trecut, a iniţiat Festivalul de Jazz şi JazzRock, aflat acum la cea de a doua ediţie.
Reporter: Ce le pregăteşte Club Live câmpinenilor?
Liviu Briciu: Surprize, surprize! Este vorba despre a doua ediţie a Festivalului de Jazz şi JazzRock de la Câmpina. Prima ediţie a fost anul trecut. Eu şi Clubul ne-am pregătit de multă vreme pentru un astfel de festival. Însă, aşa cum merg lucrurile pe lumea asta, natural, după 15-20 de ani de experienţă în domeniul acesta, şi de cântat, şi de organizat – la club s-au organizat peste 250 de concerte – ne-am hotărât să facem un festival.
Reporter: De fapt ce te-a determinat sau v-a determinat să iniţiaţi acest festival?
Liviu Briciu: Scopul principal pentru acest festival, pe care ni l-am propus noi, este dorinţa de a îmbogăţi cultura muzicală a zonei în care trăim. Am putea face asta şi cu Clubul, dar nu atât cât ne-am propus. De ce acest gen muzical? Muzicienii de jazz au ajuns, probabil, la cea mai înaltă condiţie a muzicianului în jazz şi jazz-rock. Au o maturitate a muzicianului respectiv, o înţelegere profundă a muzicii. Din păcate, nu este înţeleasă de marea masă a oamenilor. Ce trebuie să-ţi spun e că numai cu puţină cultură muzicală, chiar şi de la un festival de jazz, poţi pleca mult mai bogat şi mai fericit şi mult mai bun. Acesta este şi scopul culturii.
Redactor: Care sunt invitaţii din acest an?
Liviu Briciu: Festivalul se va întinde pe trei zile. În prima zi, deschiderea se va desfăşura în Club, la ora 17.00, prin formaţia Kiba Band Experience. Kiba este unul dintre cei mai experimentaţi şi mai buni basişti din România, împreună cu toboşarul de la Mandinga, Marius Ciupi şi Sergiu Moldovan, clăpar. Ei vor deschide festivalul joi, 2 august, fiind oameni cu foarte mare experienţă în ale jazzului. În celelalte zile rezervate festivalului, 3 şi 4 august, ne vom desfăşura în aer liber, la ştrandul Casei Tineretului, unde se va ridica o scenă mare, se vor crea toate condiţiile pentru jazz şi jazzrock. Aici, în prima seară vor cânta trei trupe. Vreau să fac o paranteză şi să spun că în cele două zile de festival, desfăşurate în aer liber, vor cânta şi două trupe de tineri, între 15 şi 17 ani, care sunt elevi ai şcolii de muzică, unii dintre ei veniţi de la Întorsura Buzăului şi care cântă acest gen muzical de la 15 ani. Şi în a doua seară, la fel. Sunt nişte tineri câmpineni care încearcă să facă acelaşi lucru. Chiar dacă nu se vor ridica la standardele celorlalte trupe invitate, trebuie să-i ajutăm să capete experienţă în acest gen muzical greu. Trebuie neapărat să le întindem o mână de ajutor, ca să poată continua această activitate. Apoi vor evolua pe scenă Traveler Quartet, cu un muzician de origine română care trăieşte în Grecia şi Germania, urmat de trupa Acoustiq D’effect, în componenţa căreia vom găsi pe unul dintre cei mai mari pianişti români şi anume, Petrică Andrei. Va fi acompaniat de către instrumentişti foarte buni, dar poate nu atât de cunoscuţi ca Petrică Andrei. Ultima seară, la fel, se va deschide cu o trupă formată din puşti. Facem un experiment anul acesta, introducând în afară de jazzrockul pur, un blues funk. Pentru asta am chemat un foarte bun chitarist de gen, Totu Rareş, care va veni împreună cu Marcian Petrescu şi Trenul de Noapte, formaţie pe care o cunoaşte toată lumea, fiind muzicieni de blues. Totu Rareş este membru al acestei formaţii, însă activitatea lui e foarte înclinată către jazz şi jazz-rock. Şi-atunci o să cânte un blues care este încadrat în genul jazz-rockului, nu este bluesul clasic pe care-l cunoşti. O altă trupă va fi Youvenis, apoi George Sărluceanu şi Felix Moldovan, care au un proiect foarte interesant. Ei sunt membri ai trupei Spin, basistul şi toboşarul, având un proiect în doi, special pentru eveniment.
Redactor: Cum vă descurcaţi cu susţinerea financiară a festivalului?
Liviu Briciu: Nu avem un buget tocmai strălucit. Am avut înţelegere din partea municipalităţii, Primărie şi Consiliul Local, ajutându-ne cu 15.000 de lei, bugetul nostru fiind undeva între 35.000-40.000, asta însemnând sponsorizare. Am ca sponsor principal o firmă britanică, Lone Star Distribution, care a avut sediul la Câmpina, acum mutându-se la Ploieşti. Se pare că e partenerul nostru constant. Ne-a ajutat foarte mult şi acum şi anul trecut. Primăria şi această firmă sunt sponsorii principali. Restul, au contribuţii mai mici. Nici nu dorim să facem gaură în bugetul nimănui, ci doar atât cât se pot dispensa ei.
Redactor: Vei cânta şi tu cu trupa ta?
Liviu Briciu: Nu. Am cântat anul trecut. Acum am considerat că nu este foarte corect să cântăm în fiecare an, având în vedere că noi le cântăm câmpinenilor şi la Club. Nu are rost acum, pentru că vrem să le prezentăm oamenilor mai multe spirite. Şi-apoi, suntem conştienţi că nici nu suntem la nivelul trupelor consacrate pe care le-am invitat. Noi suntem semi profesionişti, nu trăim din asta şi nu ne ridicăm la nivelul lor. Dar nu se cade ca în fiecare an, când se organizează festivalul, să cântăm şi noi.
Redactor: Anul trecut câţi câmpineni au participat la festival?
Liviu Briciu: Cred că a fost o medie de 400-500 de oameni pe seară. Anul acesta sperăm să fie mult mai bine, pentru că am primit semnale din teritoriu. Avem deja, în prima seară, în Club, rezervate vreo 20-30 de locuri din Ardeal. Incredibil, dar adevărat! N-am apucat noi să facem un promo foarte puternic în zona noastră. Mă refer la Braşov, Ploieşti, Piteşti, Buzău. Poate nu e cazul ca la primele ediţii să batem mai departe. Poate când vom deveni foarte mari, când festivalul va „creşte” mai mult. Eu ţi-am dat un anumit nivel de sume, dar din câte ştiu, festivalul de la Ploieşti are un buget de vreo 50.000 de euro, festivalul de la Gărâna cam la fel. La noi e undeva, între 5-6.000 de euro. Însă, cu multă muncă şi cu relaţiile pe care le avem în lumea muzicală, ne descurcăm şi ne ridicăm la pretenţiile unui festival bine făcut şi profesionist. Mi-aş dori foarte mult ca factorii decidenţi, cei care se ocupă de soarta culturii – care sunt sigur că vor participa la acest festival, fiind coautori – să ne ajute să-l dezvoltăm mult mai mult.
Redactor: Cum vezi cultura câmpineană, reuşeşte să facă oamenii mai buni?
Liviu Briciu: Da, dar poate nu îndeajuns. A fost un instructor de dansuri populare care a decedat între timp. Îmi cer scuze că nu-mi mai amintesc numele său. Cu el a început acea Horă Prahoveană. Era un om foarte priceput, ştia exact ce înseamnă dansul popular şi cum se face. La vremea sa a polarizat toate liceele din Câmpina. Avea două trupe de dans! Când acel om a dispărut, lucrurile s-au voalat. Au venit alţi instructori, dar nu a mai fost acelaşi lucru. Omul valoros nu mai era! Am mai văzut lucruri bune, făcute de către persoane private, cu dansuri de societate, în cadrul Casei Tineretului. Şi aceşti oameni sunt dedicaţi meseriei lor, pentru că am văzut ieşind din mâna lor nişte perechi de dansatori care mi-au luat ochii. Unde vreau să ajung… E foarte greu de acuzat cineva pentru că nu e o cultură mai consistentă, pentru că trăim într-o societate săracă. Cultura nu se poate face decât cu bani şi e absolut necesară. Sponsorii mai fac câte ceva, dar nu îndeajuns. Având o lege defectuoasă a sponsorizării, cultura rămâne pe umerii statului şi ai politicului. Când se află în curtea statului, înseamnă că se face cultură pentru mase, care nu a dat niciodată randament în sânul unei naţii. Astfel, părerea mea este că aceia care răspund de cultură ar trebui să-şi dea seama că o activitate culturală nu se face pentru mase, ci trebuie să selecteze din mase oameni talentaţi. Pentru asta trebuie să angreneze, atenţie mare, oameni competenţi, pentru că se lucrează cu copii, care pot învăţa din start lucruri greşite în anumite domenii ale artei. Arta făcută prost duce la alte lucruri rele, plafonând sufletul copilului. Trebuie găsiţi oameni competenţi, cu studii de rigoare, avizaţi cu adevărat, pentru a instrui copiii. Ar trebui să fie marea grijă a statului şi a politicului. Un alt aspect asupra căruia vreau să insist este legat de standard, fiind nevoie de stabilirea unui prag peste care nu se poate trece în jos. Trebuie apelat la artişti, oamenii care sunt lângă fenomenul artistic, unanim recunoscuţi sau cu studii adecvate. Aşa văd eu lucrurile.
Reporter: Ce le pregăteşte Club Live câmpinenilor?
Liviu Briciu: Surprize, surprize! Este vorba despre a doua ediţie a Festivalului de Jazz şi JazzRock de la Câmpina. Prima ediţie a fost anul trecut. Eu şi Clubul ne-am pregătit de multă vreme pentru un astfel de festival. Însă, aşa cum merg lucrurile pe lumea asta, natural, după 15-20 de ani de experienţă în domeniul acesta, şi de cântat, şi de organizat – la club s-au organizat peste 250 de concerte – ne-am hotărât să facem un festival.
Reporter: De fapt ce te-a determinat sau v-a determinat să iniţiaţi acest festival?
Liviu Briciu: Scopul principal pentru acest festival, pe care ni l-am propus noi, este dorinţa de a îmbogăţi cultura muzicală a zonei în care trăim. Am putea face asta şi cu Clubul, dar nu atât cât ne-am propus. De ce acest gen muzical? Muzicienii de jazz au ajuns, probabil, la cea mai înaltă condiţie a muzicianului în jazz şi jazz-rock. Au o maturitate a muzicianului respectiv, o înţelegere profundă a muzicii. Din păcate, nu este înţeleasă de marea masă a oamenilor. Ce trebuie să-ţi spun e că numai cu puţină cultură muzicală, chiar şi de la un festival de jazz, poţi pleca mult mai bogat şi mai fericit şi mult mai bun. Acesta este şi scopul culturii.
Redactor: Care sunt invitaţii din acest an?
Liviu Briciu: Festivalul se va întinde pe trei zile. În prima zi, deschiderea se va desfăşura în Club, la ora 17.00, prin formaţia Kiba Band Experience. Kiba este unul dintre cei mai experimentaţi şi mai buni basişti din România, împreună cu toboşarul de la Mandinga, Marius Ciupi şi Sergiu Moldovan, clăpar. Ei vor deschide festivalul joi, 2 august, fiind oameni cu foarte mare experienţă în ale jazzului. În celelalte zile rezervate festivalului, 3 şi 4 august, ne vom desfăşura în aer liber, la ştrandul Casei Tineretului, unde se va ridica o scenă mare, se vor crea toate condiţiile pentru jazz şi jazzrock. Aici, în prima seară vor cânta trei trupe. Vreau să fac o paranteză şi să spun că în cele două zile de festival, desfăşurate în aer liber, vor cânta şi două trupe de tineri, între 15 şi 17 ani, care sunt elevi ai şcolii de muzică, unii dintre ei veniţi de la Întorsura Buzăului şi care cântă acest gen muzical de la 15 ani. Şi în a doua seară, la fel. Sunt nişte tineri câmpineni care încearcă să facă acelaşi lucru. Chiar dacă nu se vor ridica la standardele celorlalte trupe invitate, trebuie să-i ajutăm să capete experienţă în acest gen muzical greu. Trebuie neapărat să le întindem o mână de ajutor, ca să poată continua această activitate. Apoi vor evolua pe scenă Traveler Quartet, cu un muzician de origine română care trăieşte în Grecia şi Germania, urmat de trupa Acoustiq D’effect, în componenţa căreia vom găsi pe unul dintre cei mai mari pianişti români şi anume, Petrică Andrei. Va fi acompaniat de către instrumentişti foarte buni, dar poate nu atât de cunoscuţi ca Petrică Andrei. Ultima seară, la fel, se va deschide cu o trupă formată din puşti. Facem un experiment anul acesta, introducând în afară de jazzrockul pur, un blues funk. Pentru asta am chemat un foarte bun chitarist de gen, Totu Rareş, care va veni împreună cu Marcian Petrescu şi Trenul de Noapte, formaţie pe care o cunoaşte toată lumea, fiind muzicieni de blues. Totu Rareş este membru al acestei formaţii, însă activitatea lui e foarte înclinată către jazz şi jazz-rock. Şi-atunci o să cânte un blues care este încadrat în genul jazz-rockului, nu este bluesul clasic pe care-l cunoşti. O altă trupă va fi Youvenis, apoi George Sărluceanu şi Felix Moldovan, care au un proiect foarte interesant. Ei sunt membri ai trupei Spin, basistul şi toboşarul, având un proiect în doi, special pentru eveniment.
Redactor: Cum vă descurcaţi cu susţinerea financiară a festivalului?
Liviu Briciu: Nu avem un buget tocmai strălucit. Am avut înţelegere din partea municipalităţii, Primărie şi Consiliul Local, ajutându-ne cu 15.000 de lei, bugetul nostru fiind undeva între 35.000-40.000, asta însemnând sponsorizare. Am ca sponsor principal o firmă britanică, Lone Star Distribution, care a avut sediul la Câmpina, acum mutându-se la Ploieşti. Se pare că e partenerul nostru constant. Ne-a ajutat foarte mult şi acum şi anul trecut. Primăria şi această firmă sunt sponsorii principali. Restul, au contribuţii mai mici. Nici nu dorim să facem gaură în bugetul nimănui, ci doar atât cât se pot dispensa ei.
Redactor: Vei cânta şi tu cu trupa ta?
Liviu Briciu: Nu. Am cântat anul trecut. Acum am considerat că nu este foarte corect să cântăm în fiecare an, având în vedere că noi le cântăm câmpinenilor şi la Club. Nu are rost acum, pentru că vrem să le prezentăm oamenilor mai multe spirite. Şi-apoi, suntem conştienţi că nici nu suntem la nivelul trupelor consacrate pe care le-am invitat. Noi suntem semi profesionişti, nu trăim din asta şi nu ne ridicăm la nivelul lor. Dar nu se cade ca în fiecare an, când se organizează festivalul, să cântăm şi noi.
Redactor: Anul trecut câţi câmpineni au participat la festival?
Liviu Briciu: Cred că a fost o medie de 400-500 de oameni pe seară. Anul acesta sperăm să fie mult mai bine, pentru că am primit semnale din teritoriu. Avem deja, în prima seară, în Club, rezervate vreo 20-30 de locuri din Ardeal. Incredibil, dar adevărat! N-am apucat noi să facem un promo foarte puternic în zona noastră. Mă refer la Braşov, Ploieşti, Piteşti, Buzău. Poate nu e cazul ca la primele ediţii să batem mai departe. Poate când vom deveni foarte mari, când festivalul va „creşte” mai mult. Eu ţi-am dat un anumit nivel de sume, dar din câte ştiu, festivalul de la Ploieşti are un buget de vreo 50.000 de euro, festivalul de la Gărâna cam la fel. La noi e undeva, între 5-6.000 de euro. Însă, cu multă muncă şi cu relaţiile pe care le avem în lumea muzicală, ne descurcăm şi ne ridicăm la pretenţiile unui festival bine făcut şi profesionist. Mi-aş dori foarte mult ca factorii decidenţi, cei care se ocupă de soarta culturii – care sunt sigur că vor participa la acest festival, fiind coautori – să ne ajute să-l dezvoltăm mult mai mult.
Redactor: Cum vezi cultura câmpineană, reuşeşte să facă oamenii mai buni?
Liviu Briciu: Da, dar poate nu îndeajuns. A fost un instructor de dansuri populare care a decedat între timp. Îmi cer scuze că nu-mi mai amintesc numele său. Cu el a început acea Horă Prahoveană. Era un om foarte priceput, ştia exact ce înseamnă dansul popular şi cum se face. La vremea sa a polarizat toate liceele din Câmpina. Avea două trupe de dans! Când acel om a dispărut, lucrurile s-au voalat. Au venit alţi instructori, dar nu a mai fost acelaşi lucru. Omul valoros nu mai era! Am mai văzut lucruri bune, făcute de către persoane private, cu dansuri de societate, în cadrul Casei Tineretului. Şi aceşti oameni sunt dedicaţi meseriei lor, pentru că am văzut ieşind din mâna lor nişte perechi de dansatori care mi-au luat ochii. Unde vreau să ajung… E foarte greu de acuzat cineva pentru că nu e o cultură mai consistentă, pentru că trăim într-o societate săracă. Cultura nu se poate face decât cu bani şi e absolut necesară. Sponsorii mai fac câte ceva, dar nu îndeajuns. Având o lege defectuoasă a sponsorizării, cultura rămâne pe umerii statului şi ai politicului. Când se află în curtea statului, înseamnă că se face cultură pentru mase, care nu a dat niciodată randament în sânul unei naţii. Astfel, părerea mea este că aceia care răspund de cultură ar trebui să-şi dea seama că o activitate culturală nu se face pentru mase, ci trebuie să selecteze din mase oameni talentaţi. Pentru asta trebuie să angreneze, atenţie mare, oameni competenţi, pentru că se lucrează cu copii, care pot învăţa din start lucruri greşite în anumite domenii ale artei. Arta făcută prost duce la alte lucruri rele, plafonând sufletul copilului. Trebuie găsiţi oameni competenţi, cu studii de rigoare, avizaţi cu adevărat, pentru a instrui copiii. Ar trebui să fie marea grijă a statului şi a politicului. Un alt aspect asupra căruia vreau să insist este legat de standard, fiind nevoie de stabilirea unui prag peste care nu se poate trece în jos. Trebuie apelat la artişti, oamenii care sunt lângă fenomenul artistic, unanim recunoscuţi sau cu studii adecvate. Aşa văd eu lucrurile.
Carmen Negreu
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!