Liderul liberal Virgil Guran critică noua povară financiară a municipiului

În cadrul unei recente conferinţe de presă, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, l-a criticat dur pe primarul Horia Tiseanu pentru noua povară financiară a municipiului. Este vorba despre împrumutul de 8 milioane de lei (80 de miliarde de lei vechi), pe care Consiliul Local, dominat de pedelişti, l-a aprobat recent pentru finalizarea fără întârzieri a proiectului de modernizare a Căii Dacia (ieşirea în DN1). Primarul Horia Tiseanu, care a promovat proiectul respectiv, a susţinut că este vorba, de fapt, despre o linie de finanţare, din care să se tragă, la nevoie, bani pentru plata constructorului, în cazul în care banii de la UE vor veni cu întârziere. Linie de creditare sau oricum i s-ar zice contractului pe care îl va încheia Primăria cu BCR, banii vor fi împrumutaţi aproape sigur, pentru că fondurile europene de cofinanţare vin spre sfârşitul lucrărilor, iar, în prezent, fondurile de investiţii din bugetul oraşului sunt alocate în întregime “asfaltiadei” şi “borduriadei”, adică modernizării infrastructurii stradale a Câmpinei, în stil heirupistic şi în scop electoral. Până la viitoarele alegeri locale nu mai este mult, iar primarul Horia Tiseanu, pentru a mai câştiga un nou mandat, speră să ia ochii alegătorului câmpinean cu imaginea unor străzi proaspăt asfaltate. Este ceea ce a evidenţiat şi Virgil Guran în criticile aduse actualului edil, “care vrea să îndatoreze grav municipiul în condiţiile în care situaţia economică a Câmpinei nu este deloc de invidiat. Prin aceste împrumuturi bancare împovărătoare, Câmpina va ajunge, în curând, să aibă probleme financiare şi să devină dintr-un oraş înfloritor o localitate cerşetoare de fonduri de la bugetul naţional. La primul împrumut, ni s-a vorbit despre o îndatorare a Câmpinei de 6%, pentru ca acum aceasta să ajungă la 15%, aruncându-ni-se, ca praf în ochi, faptul că gradul de îndatorare maxim admis de lege este 30%. Adică să fim mulţumiţi că nu am atins acest grad?! Practic, modelul naţional se aplică şi la Câmpina. Ne împrumutăm fără a avea nici o perspectivă economică.  Problema este că primarul a ştiut că fondurile europene vin cu întârziere, că plata TVA aferent investiţiei este mai mare acum, deci se ştia de necesitatea constituirii unei rezerve de bani pentru a plăti constructorul fără întârziere până la sosirea banilor europeni distribuiţi de guvern. De ce nu s-a constituit această rezervă? Pentru că sume imense din bugetul local au fost distribuite unor investiţii în scop electoral, care mai puteau suporta amânare până la finalizarea modernizării Căii Dacia. Decât să tragă sforile unor manevre politicianiste, primarul Tiseanu mai bine s-ar ocupa de soluţii de atragere a investitorilor pentru relansarea vieţii economice a oraşului. Îmi pare bine că Horia Tiseanu, în ciuda fobiei sale de a găsi mereu, fără temei, cusururi în platforma economică a PNL, a început să recunoască, indirect, că aveam dreptate când spuneam că Primăria poate influenţa viaţa economică a localităţii noastre. Aşa că, decât să stea toată ziua pe internet pentru a le răspunde celor care îl critică, în ziarele electronice locale, mai bine s-ar îngriji cum se cuvine de acest oraş, unde şomajul creşte îngrijorător. Mă refer la şomajul real, nu la cel cosmetizat de actuala putere. Eu cred că, astăzi, în acest oraş nu există mai mult de 10.000 de locuri de muncă declarate legal.”