Știri

Legăturile sfântului Calinic cu Câmpina se întăresc

Săptămâna aceasta câmpinenii au o ocazie unică să se întâlnească, spiritual dar și material, cu unul dintre marii sfinți români, cel care este cel mai legat de orașul nostru: Calinic Cernicanul. De multe ori ne raportăm la sfinți destul de vag și impersonal, ca la ceva intangibil, însă sunt multe cazuri când ei au fost adevărate personalități ale timpului lor, oameni compleți, implicați în societate, cu prieteni și dușmani, cu opinii, concepții și caractere puternice. Asemenea personaj, ce a lăsat în urmă o moștenire concretă, influențând nu doar viața contemporanilor, ci chiar cultura română, a fost și sfântul Calinic, pe numele de mirean Constantin Antonescu. Născut într-o mahala bucureșteană în 1787 (an al unuia dintre războaiele ruso-austro-turce, dar și al constituției americane), el a fost contemporan cu ultimele decenii fanariote, cu zavera lui Tudor, cu anii Regulamentului organic și epoca pașoptistă, cu Unirea principatelor, apucând la bătrânețe chiar primii ani de domnie ai lui Carol I. A scris astfel și el istorie, alături de oamenii vremii, în timpurile renașterii naționale șipe parcursul întregii perioade de transformare profundă a societății românești sub influența apusului.
Intrat la tinerețe în cinul monahal, s-a dovedit un excelent organizator, nelăsând deoparte nici trăirea duhovnicească; este modelul de călugăr echilibrat, realist, care a excelat în ambele laturi ale vieții (materială și spirituală) ca un mentor și exemplu demn de urmat pentru contemporani și posteritate. Un adevărat lider cu prestanță și autoritate, în același timp dând exemplu de mare modestie, știind să fie după împrejurări: când aspru și exigent, când smerit și blând.
Legăturile sale cu târgușorul care era Câmpina la începutul veacului al XIX-lea sunt mai degrabă de natură administrativ-gospodărească, dar opera sa de binefacere are totuși bătaie lungă spre prezent și viitor, inclusiv din punct de vedere spiritual. Fiind ales stareț al mânăstirii Cernica la vârsta de doar 31 ani, a dat în scurt timp o mare strălucire locului, devenind repede vestit pentru virtuțile sale duhovnicești, înțelepciune și buna chivernisire. Harul său atrăgea și mulți dintre boieri, cărora le-a devenit duhovnic, printre ei aflându-se și cei care stăpâneau părți din moșia Câmpina – precum Bujorenii. Am scris cu alt prilej (11 Aprilie 2017) în acest ziar, cât de mult a ajutat el localitatea noastră, prin excelenta gestionare a averilor boierilor filantropi, înființând aici două azile pentru sărmani și două școli, îngrijindu-se de ridicarea a două dintre cele trei biserici vechi ale târgului (cea de „la Piață” și cea de „la Han”).
Luni dimineață la parohia Slobozia: pomenirea schimonahului Dionisie, lângă racla cu moaştele sfântului Calinic de la Cernica, aduse acolo duminică seara.
Foto: Radu Dragomir
Cu prilejul vizitei moaștelor sale în orașul nostru, din această săptămână (vezi mai jos programul detaliat), s-ar părea că se conturează ipoteza unui al treilea loc din zonă, legat de personalitatea sfântului Calinic: metocul mânăstirii Sinaia, aflat în satul Slobozia (pe atunci separat de târgul Câmpinei). Astfel, părintele Petru Moga de la parohia Slobozia a lansat ipoteza cum că monahul Dionisie (împreună cu care Calinic a fost în Muntele Athos la vârsta de 30 ani, înainte de a deveni stareț) ar putea fi nimeni altul decât schimonahul Damaschin-Dionisie, fostul stareț grec al mânăstirii Sinaia, care și-a trăit ultimul deceniu de viață aici, la metocul mânăstirii de la marginea moșiei Câmpina, numit Slobozia. Osemintele lui Dionisie, mort în 1820, au fost descoperite de părintele Moga în anul 2007 sub duşumeaua bisericii mici, împreună cu fundațiile vechii biserici de zid ridicate de acesta la finele veacului al XVIII-lea, pe când era stareț la Sinaia. Cercetări viitoare pot confirma ipoteza părintelui, dacă într-adevăr ctitorul de la Slobozia s-a cunoscut cu sfântul Calinic și dacă își va fi luat schima mare de la mânăstirea Cernica. Cert este că amândoi au fost oameni cu un deosebit spirit gospodăresc, buni „manageri” care au lăsat în urma lor și o moștenire materială concretă, dar de natură să poată reînvia mereu viața spirituală – ceea ce s-a și întâmplat, cel puțin la Slobozia Câmpinei, în ultimele decenii.
Așadar, iată încă un posibil element care se adaugă – dacă mai era nevoie – celor deja știute care arată legătura deosebită a marelui ierarh român cu orașul nostru, căruia îi este cu siguranță protector, chiar dacă deocamdată nerecunoscut oficial.
Mădălin-Cristian Focșa
Programul manifestărilor:
Marţi, 19 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfânta Treime Câmpina; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Adormirea Maicii Domnului (paroh: pr. Izvoranu Gheorghe) şi oficierea slujbei Acatistului Sfântului Ierarh Calinic;
Miercuri, 20 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Adormirea Maicii Domnului; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Naşterea Maicii Domnului – Voila (paroh: pr. Radu Nicolae) şi săvârşirea Acatistului;
Joi, 21 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Naşterea Maicii Domnului – Voila; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sfântul Apostol Andrei (paroh: pr. Radu Mihail) şi săvârşirea slujbei Paraclisului Sfântului Ierarh Calinic;
Vineri, 22 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfântul Apostol Andrei; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sfinţii Voievozi (paroh: pr. Simion – Bogăţoiu Octavian) şi oficierea Acatistului Sfântului Calinic;
Sâmbătă, 23 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfinţii Voievozi; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sf. Mc. Dimitrie (paroh: Protoiereu Melnic Grigore) şi oficierea Acatistului Sfântului Calinic şi a Sfântului Maslu;
Duminică, 24 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sf. Mc. Dimitrie

Un comentariu

  1. Pentru posteritate: cercetarile nu confirma ipotezele parintelui Moga, legatura manastirii Cernica cu Campina inainte de anul 1825 nefiind dovedita inca prin nimic. Aceasta nu stirbeste insa cu nimic din meritele sfantului Calinic in ce priveste bisericile si scolile ingrijite de el la Campina, in vremea Regulamentului Organic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare