Emanoil Toma: Libertatea de a fi lichele
Într-o atmosferă caldă, de mare sensibilitate, cu un evident rafinament intelectual – cultivat alternativ de Florin Dochia, moderator şi Eusebiu Ştefănescu, actor -, poetul, eseistul şi romancierul Emanoil Toma ne-a dăruit cel de-al şaisprezecelea volum realizat de domnia sa.
Noua carte, „Libertatea de a fi lichele”, apărută la Editura Amanda Edit (2011), a fost lansată joi, 12 ianuarie, în cocheta sală (devenită bar) a Cinematografului „Central” din localitate, în prezenţa iubitorilor de cultură din Câmpina, Floreşti, Buşteni şi Ploieşti.
Noua carte, „Libertatea de a fi lichele”, apărută la Editura Amanda Edit (2011), a fost lansată joi, 12 ianuarie, în cocheta sală (devenită bar) a Cinematografului „Central” din localitate, în prezenţa iubitorilor de cultură din Câmpina, Floreşti, Buşteni şi Ploieşti.
Cu o ţinută elegantă, cu o voce baritonală, Emanoil Toma a deschis reuniunea literară dedicată marelui nostru poet, Mihai Eminescu, a mulţumit invitaţilor pentru prezenţă, sponsorilor, gazdei Cătălin Roman şi a anunţat numele lectorilor: Florin Dochia, Christian Crăciun, Serghie Bucur şi Eusebiu Ştefănescu.
„Aud un fâşâit – îşi începe speech-ul poetul Florin Dochia – parcă sunt valurile mării… Şi o veste bună… a fost prins înţepătorul de femei… Pe Bebe Toma l-am prins din nou… Romanele lui sunt nişte romane rele… Personajele sunt la fel… Bărbaţii sunt infideli, iar femeile «cuminţi»” şi recomandă iubitorilor de cultură să citească această carte… noaptea, pentru a avea mai multă imaginaţie interpretativă. De asemenea, moderatorul consideră că „Emanoil Toma nu iartă nimic. Nu se iartă nici pe sine. Este poate al treizecilea «poliţist» scăpat de arestare…” (Aplauze).
În aceeaşi notă de subtilitate, prof. dr. Christian Crăciun a remarcat: „Eu întotdeauna nu găsesc un microfon la nivelul meu (aplauze prelungite). Am vorbit la majoritatea cărţilor lui Bebe. Pe Toma n-ai de unde să-l apuci, fiindcă este foarte alunecos. Toma are un formidabil talent de a-şi măcina opera. Este o carte a unui prozator extrem de aplicat, om care are foarte puţină răbdare. Se bucură drăceşte când descoperă ceva rău. De aceea trebuie să-l descoperi în roman”. Christian Crăciun consideră că scriitura lui Emanoil Toma are un caracter „torenţial”, cu o coeziune a esteticii care „ţine”, însă linia epică nu este foarte bine marcată. Îl compară pe autor cu un entomolog care îşi ordonează cu migală insectele, după care le studiază amănunţit. Cartea, apreciază dl. Crăciun, se citeşte cu mare plăcere. O lectură extrem de atractivă. (Aplauze).
Sobru, sistematic, cursiv, publicistul şi graficianul Serghie Bucur a vorbit despre mişcarea culturală din Câmpina şi, în special, despre istoria literaturii locale. Totodată, a scos în evidenţă „combustibilul energetic deosebit ce-l carcaterizează pe Bebe”, care a făcut demonstraţia unor talente deosebite. Totuşi, îl consideră „un scriitor grăbit”. Cartea lui Emanoil Toma – apreciată ca o lucrare îndrăzneaţă – l-a dus cu gândul pe Serghie Bucur la scriitorii Liiceanu şi Eugen Barbu.
În contrast cu nota critică a cărţii, catrenele axiologice concepute şi prezentate de cunoscutul epigramist Ştefan Al. Saşa au fost însoţite de ropote de aplauze: „Apropos de titlul volumului – O libertate democrată/ Ce-i la români în evoluţie,/ De aceea trebuie stipulată/ Şi-n actuala constituţie” sau „Toma Emanoil, scriitor consacrat – După intrarea în uniune/ Lui i s-ar cuveni, v-o jur,/ Aşa cum toată lumea spune/ Un Nobel sau măcar Goncourt!”
Pline de farmec, cele două poeme închinate poetului naţional Mihai Eminescu şi respectiv scriitorului Emanoil Toma au fost recitate magistral de către cunoscutul actor Eusebiu Ştefănescu şi răsplătite cu apauze prelungite. În „contra-partidă”, Saşa i-a oferit actorului catrenul cu titlul „Actorul Eusebiu Ştefănescu ne-a onorat cu prezenţa”: „Când scriitorul ce-i lansat/ E-un autor aşa marcant,/ Bineînţeles că-i invitat,/ Şi-al scenei româneşti gigant”.
Când nimeni nu se mai aştepta, la finalul recitării, vocea vibrantă, academică a d-lui Ştefănescu a întrerupt aplauzele cu: „Îl declar pe Bebe Toma cetăţean de onoare al sufletului meu”.
„Aud un fâşâit – îşi începe speech-ul poetul Florin Dochia – parcă sunt valurile mării… Şi o veste bună… a fost prins înţepătorul de femei… Pe Bebe Toma l-am prins din nou… Romanele lui sunt nişte romane rele… Personajele sunt la fel… Bărbaţii sunt infideli, iar femeile «cuminţi»” şi recomandă iubitorilor de cultură să citească această carte… noaptea, pentru a avea mai multă imaginaţie interpretativă. De asemenea, moderatorul consideră că „Emanoil Toma nu iartă nimic. Nu se iartă nici pe sine. Este poate al treizecilea «poliţist» scăpat de arestare…” (Aplauze).
În aceeaşi notă de subtilitate, prof. dr. Christian Crăciun a remarcat: „Eu întotdeauna nu găsesc un microfon la nivelul meu (aplauze prelungite). Am vorbit la majoritatea cărţilor lui Bebe. Pe Toma n-ai de unde să-l apuci, fiindcă este foarte alunecos. Toma are un formidabil talent de a-şi măcina opera. Este o carte a unui prozator extrem de aplicat, om care are foarte puţină răbdare. Se bucură drăceşte când descoperă ceva rău. De aceea trebuie să-l descoperi în roman”. Christian Crăciun consideră că scriitura lui Emanoil Toma are un caracter „torenţial”, cu o coeziune a esteticii care „ţine”, însă linia epică nu este foarte bine marcată. Îl compară pe autor cu un entomolog care îşi ordonează cu migală insectele, după care le studiază amănunţit. Cartea, apreciază dl. Crăciun, se citeşte cu mare plăcere. O lectură extrem de atractivă. (Aplauze).
Sobru, sistematic, cursiv, publicistul şi graficianul Serghie Bucur a vorbit despre mişcarea culturală din Câmpina şi, în special, despre istoria literaturii locale. Totodată, a scos în evidenţă „combustibilul energetic deosebit ce-l carcaterizează pe Bebe”, care a făcut demonstraţia unor talente deosebite. Totuşi, îl consideră „un scriitor grăbit”. Cartea lui Emanoil Toma – apreciată ca o lucrare îndrăzneaţă – l-a dus cu gândul pe Serghie Bucur la scriitorii Liiceanu şi Eugen Barbu.
În contrast cu nota critică a cărţii, catrenele axiologice concepute şi prezentate de cunoscutul epigramist Ştefan Al. Saşa au fost însoţite de ropote de aplauze: „Apropos de titlul volumului – O libertate democrată/ Ce-i la români în evoluţie,/ De aceea trebuie stipulată/ Şi-n actuala constituţie” sau „Toma Emanoil, scriitor consacrat – După intrarea în uniune/ Lui i s-ar cuveni, v-o jur,/ Aşa cum toată lumea spune/ Un Nobel sau măcar Goncourt!”
Pline de farmec, cele două poeme închinate poetului naţional Mihai Eminescu şi respectiv scriitorului Emanoil Toma au fost recitate magistral de către cunoscutul actor Eusebiu Ştefănescu şi răsplătite cu apauze prelungite. În „contra-partidă”, Saşa i-a oferit actorului catrenul cu titlul „Actorul Eusebiu Ştefănescu ne-a onorat cu prezenţa”: „Când scriitorul ce-i lansat/ E-un autor aşa marcant,/ Bineînţeles că-i invitat,/ Şi-al scenei româneşti gigant”.
Când nimeni nu se mai aştepta, la finalul recitării, vocea vibrantă, academică a d-lui Ştefănescu a întrerupt aplauzele cu: „Îl declar pe Bebe Toma cetăţean de onoare al sufletului meu”.
Theodor MARINESCU
