BREAKING NEWSȘtiri

La Câmpina, ritmul de construire a rămas constant în ultimii cinci ani

 Evoluția numărului de locuințe terminate în cursul ultimilor 10 ani prezintă un trend descendent până în anul 2017, apoi o creștere considerabilă în anul 2018 urmată de un număr redus în cursul anului 2019, astfel încât fondul de locuințe noi se reînnoiește destul de încet” – aflăm din Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2021-2027. Conform aceluiași studiu, în perioada 2009-2019 au fost realizate 384 de locuințe din fonduri private și 92 din fonduri publice.

Foto: Google Earth

Dacă în urmă cu 10-15 ani, Biroul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Câmpina elibera în jur de 500-600 de autorizații de construire pe an și chiar și până la 1000 certificate de urbanism (cum a fost cazul anului 2008, când au fost eliberate nu mai puțin de 596 autorizaţii de construire și 1.051 certificate de urbanism), treptat, numărul acestora a început să scadă de la un an la altul. Așa se face că media cererilor pentru obținerea certificatelor de urbanism nu depășește 500, în timp ce media autorizațiilor de construcție eliberate de Biroul de Urbanism nu a depășit 250 în ultimii cinci ani.
În anul 2021, au fost emise 532 de certificate de urbanism (dintre care în jur de 50 pentru lucrări efectuate de municipalitate) și 254 de autorizații de construcție pentru locuinţe, birouri, anexe gospodăreşti, împrejmuiri, spaţii comerciale, branșamente, din care 16 au fost emise pentru lucrări executate de Hidro Prahova pe teritoriul localității.
Amplasamentul municipiului Câmpina în teritoriu și spațiul restrâns în care acesta se poate dezvolta au făcut ca suprafața de intravilan să sisteze în expansiune de câțiva ani. Cu toate acestea, potrivit datelor furnizate de Primăria Municipiului Câmpina în Strategia de Dezvoltare Locală pe anii 2015-2020, ar exista mai multe terenuri disponibile pentru investiții în zona Muscel, Zona Câmpinița (Str. Crișuri) și pe B-dul. Carol I. „Aceste terenuri se află atât în proprietate publică, cât și privată și sunt destinate construcției de locuințe, pentru dezvoltarea turismului sau a serviciilor. În prezent, nu există o infrastructură rutieră adecvată spre aceste zone și nu dispun nici de utilități” – mai arată în sursa citată.

6 Comentarii  

  1. Un oras a carui populatie scade constant de cel putin 2 decenii, nu are nevoie sa se dezvolte cantitativ. Poate numai calitativ – asa cum s-a dezvoltat odata Campina interbelica, desi populatia ei nu prea mai crestea.
    Prin urmare, nu de noi locuinte are nevoie Campina, ci de reabilitarea si folosirea celor existente ! Statisticile din acelasi document arata ca gradul de ocupare al locuintelor este ingrijorator de scazut (si in statistici nici nu-i cuprinsa asa cum trebuie realitatea, pe care o vedem la tot pasul: e plin de apartamente si case goale, parasite, sau cu 1, maxim 2 locatari, si este plin mai ales de case valoroase neingrijite. Aceasta grava situatie e cea care asteapta prioritar solutii si reforme… Sa mai spunem despre nevoia stringenta de revolutionare / indesire a tramei stradale, sau de dinamizarea spatiului public ?

    1. Trist dar c-am astai adevărul.
      Actualul Primar cu siguranță va găsi soluții de rezolvare.

  2. De la primară Campina se obține cel mai greu o autorizație de construire, in comparație cu orice alta localitate din țară. Funcționarii primăriei incarca certificatele de urbanism cu tot felul de avize pentru a-si minimiza riscul de emitere ilegală.Ei lucrează împotriva cetățenilor pentru a-și prezerva posturile. O audiență la arhitectul șef al orașului te face să înțelegi că dezvoltarea în acest loc este in stand-by pe durata nedeterminată.

    1. Probabil că vă referiți la epoci trecute, dar acum nu mai este cazul. Chiar dimpotrivă, e un mare pas inainte fata de ce a fost. De când nu ați mai verificat ?

    2. Apropo: „dezvoltarea” NU înseamnă construcții noi, asta e o concepție ceaușistă. Dezvoltare înseamnă repararea haosului si instituirea unor reguli coerente urbanistice, inseamna investitii în calitatea vieții, în diversificarea locurilor de muncă și mai ales în modernizarea condițiilor de viață, în salubrizare, spații verzi, transport public, servicii, educație și cultură, si câte și mai câte…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare