Moto: „Castelul JULIA HASDEU, locul care te face să te gândești că există «tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte»” (Jenica Tabacu)
În a doua zi a Crăciunului 2018, miercuri / 26 Decembrie, orele 11, o lume întreagă – zdrobită de durere – a pășit în urma sicriului în care a fost dus la locul de veci trupul neînsuflețit al eminentei hasdeologe Jenica TABACU, directoarea Castelului Muzeu „Julia Hasdeu”, a cărei ilustră viață intelectuală și-a curmat-o vineri 21 Undrea, într-un exces de voință supra-omenească!
Trăznetul
Ajunul sfântului Crăciun 2018 părea unul de toată tradiția, care pulsa de elanurile întâmpinării Nașterii lui Iisus Hristos, în euforia împodobirii brazilor cu jucării, dulciuri și luminații, și a colindelor pretutindeni stăpâne. Nimănui nu i-ar fi trecut prin gând că, vineri 21 Decembrie, undeva, în locuința proprie, la porunca incontrolabilă a Destinului, ființa nespus de umană a Doamnei Jenica Tabacu se prăvălea în neantul morții de nimic și de nimeni măcar bănuit! Seara s-a apropiat de clepsidră cu iuțeala fulgerului negru al lui Hades! Erau aproape 8 ceasuri și jumătate când dr. Christian Crăciun mă sună pe mobil și-mi anunță cruzimea întâmplată… Sentimentul, instantaneu și afară din cale de revoltător, generat de incredibila veste, trăznea firea omenească, cu absurdul ei paroxistic… „Cum așa? Să moară Jenica Tabacu – un OM împlinit profesional și familial, o impecabilă lideră a vieții muzeistice prahovene, ctitora Castelului Julia Hasdeu și a epocii științifice și culturale Hasdeu, a anilor 1998-2018, strălucita continuatoare a epocii hasdeene a istoricului Octavian Onea?”„De ce? Cu ce va fi greșit, să părăsească propria operă științifică și istorică, emblematicul Castel Julia Hasdeu – adus de Dânsa la standardul european, celebru pe continent și pe planetă?” „Cum să plece din viața asta, laborioasa și sclipitoarea – aidoma Juliei Hasdeu – Jenica Tabacu, tocmai când desăvârșise și redase valoarea reală a Castelului, a Operei savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu și a nefericitei sale urmașe, Julia Hasdeu, tocmai când magnifica lor diriguitoare, Jenica Tabacu, împlinise diamantina vârstă de 50 de ani?!”
 |
| Foto: Facebook/ Editura Saeculum I.O. |
Istorie și Poezie
Sâmbătă, 10 noiembrie 2018 – reuniune fastă, memorabilă, sub cupola Castelului. Înfăptuitoare – Jenica Tabacu. La orele anunțate pe Facebook și prin programe-invitații, 11 a.m., trestia profund gânditoare Jenica Tabacu moderează o dublă ceremonie: lansarea Albumului – operă bibliografică unică, precum este autoarea înseși a lucrării – „Castelul Julia Hasdeu.
Simboluri de citit în piatră”, capodoperă a cercetătoarei asidue Jenica Tabacu și a editurii Age Art, ediția a II-a, apoi lansarea volumului de poezie „A fi”, al junei debutante Maria Daniela Postelnicu, urmată de prezentarea academicului volum PELEȘUL, SIMBOLUL REGALITĂȚII, de eminentul istoric și publicist prof. Alin Daniel Ciupală. Prezentarea Albumului se ridică la înălţimea tuturor evenimentelor impecabil concepute, regizate și puse în mișcare de înnăscuta Hasdeologă Jenica Tabacu.
Povestea Albumului este, la peste un veac de vreme de la zidirea lui, una parcă din caietele de proză și teatru ale Juliei Hasdeu! Coperta este ecranul temporal, cu impozantul bastion al Castelului, de sub ale cărei temelii, aidoma eternei nopți spiritiste în care trinitatea Hasdeilor sălășluiește, de unde chipurile lor privesc tăcute în posteritate… Glasul tenoral al vorbitoarei – firav crin în proiecția sorții – are timbrul melancolic, sensibil ostenit de truda celor 20 de ani în care fragila sa ființă a fost absorbită de hasdeitate. Aprecierile amical-critice ale invitaților Florin Dochia și Romeo Aurelian Ilie, despre debutul poetic amintit, au precedat sonoritățile – de harpă tristă – ale glasului Jenicăi Tabacu, în accentele majestuos șoptite despre Castelul legendar și Albumul scris de Domnia-Sa, despre ctitorirea edificiului cu trei turnuri medievale de pe Câmpinița, schițat într-un excerpt din Eugeniu Speranția: „Castelul Julia Hasdeu este o imensă carte, ca un imens poem de genul celor ale lui Dante sau Milton”, mai încolo specialista în Hasdeologie privind prin ochii nădejdii – nefericit rămasă doar o dorință – ”… ceea ce trebuie să se facă, măcar de acum încolo, este a se reconstitui simbolurile creatorului inițiat în știința lor”, adică Hasdeu! Tradus în engleză, franceză și germană, Albumul – oferit gratis acelora care au onorat invitația Jenicăi Tabacu – va purta prin secole singura referință – amplu și doct studiu despre „Mausoleul familial” care de 120 de ani este Castelul „Magului de la Câmpina”.
Cuvinte lăcrimând
Scriitorul Florin Dochia posta pe Facebook, în seara lui 22 decembrie, portretul nobilei defuncte: „În vara acestui an, Jenica Tabacu a împlinit 50 de ani de viață și 20 de ani de când se află la conducerea Muzeului Memorial „B. P. Hasdeu”. Aici, la muzeu, se află munca și sufletul Jenicăi Tabacu, pasiunea ei extraordinară pentru meseria pe care o avea, pentru viața și opera Hasdeilor. Aici, la Castel, Jenica Tabacu a ars ca o flacără și a făcut din acest muzeu cea mai importantă instituție de cultură a Câmpinei. Era cercetător științific, doctor în Filologie, un om dedicat muncii sale, un om care se implica trup și suflet în evenimentele pe care le organiza la Castel, un om care nu lăsa nimic la voia întâmplării. Un om inteligent, talentat și puternic”.
În același spațiu virtual, Ana Moroșanu Magdin, apropiată a dispărutei noastre: „Nu pot să cred că s-a stins din viață un om atât de minunat, un român adevărat, o mână de om care s-a luptat ca Muzeul Julia Hasdeu de la Câmpina să existe și să existe nu oricum! A dus mari lupte ca spiritul Hasdeean să nu moară”! Apoteoză în aeternum; „Nu pot să mai am alte cuvinte în acest moment, dar nici nu puteam să nu spun nimic! Am iubit-o, am respectat-o, am admirat-o pentru toată munca depusă, pentru toată colaborarea noastră frumoasă, prin care își dorea să promovăm activitatea Domniei-Sale de la Muzeul Julia Hasdeu! Sunt fericită că nu i-am spus niciodată Nu! Grea zi! Cât de scurtă este viața asta!”
Spiritismul
… Rămâne cel mai senzațional fenomen în viața Castelului de la Câmpina și a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu care, din clipa tragicei dispariții a dr. Jenica Tabacu, a trecut – în percepția publică – asupra distinsei dispărute, o proximă cauză care i-ar fi scurtat existența biologică. Curioșii, imaginativii se întreabă sau presupun că ilustra directoare a Castelului ar fi practicat ea însăși acest procedeu ocult. Sugestia au fabulat-o mai toți reporterii în din transmisiile televizate în tonalității de supra-senzațional. Nimeni n-are însă probe, dovezi. Efortul psihosomatic în care Doamna Jenica Tabacu s-a risipit timp de două decenii, între cercetare, conducerea Castelului și grijile curente, și numeroasele evenimente ivite în activitățile sale cotidiene, sigur că i-a marcat cu asprime viața.
Certitudini
Bibliografia generală din care Jenica Tabacu s-a inspirat și a tradus pentru susținerea întregului eșafod istoric și documentar al studiului AMURGUL DEMIURGULUI, publicată la editura Saeculum Vizual în 2007, numără 26 de volume – editate de Academia Română, scrise de mediumii lui Hasdeu (Cosmovici, Arbore, Speranția) și de Mircea Eliade – în franceză și engleză.
Despre magia aceasta, iată un eșantion sugestiv din capitolul „Elemente biografice hasdeene în manuscrisele spiritiste”, paginile 77-127: „În prologul cărții SIC CIGITO savantul menționa faptul că primul mesaj însemnat pe foaie de mâna lui, într-o stare care nu era nici somn, nici veghe, „era scris și iscălit cu slova fiicei mele”. Pe acest document găsim întrebările lui B.P.Hasdeu, care dezvăluie dorința sa imensă de a cunoaște cum îi este acolo: „Ești bine?!, „Ești la fel de veselă?” Răspunsurile au calitatea de a-l consola: „Dragă tată, te rog să vii mai repede, căci mă vei vedea fericită”! Devorat de această dorință, Hasdeu i-a cerut chimistului dr. C.I. Istrati „să-i recomande pe cineva care să-l învețe despre fotografie, dornic a face „cu deosebire fotografii spiritiste”, voință împlinită de fotograful Ioan Petricu – „licențiat în științe fizice” și redactor la REVISTA NOUĂ. În următorul capitol, „Cercul spiritist al lui B. P. Hasdeu”, paginile 128-154, autoarea relevă lumea cu care Hasdeu s-a înconjurat pentru a vorbi cu Julia, în oficierea acestor ședințe ascunse de ochii lumii. Iată galeria spiritiștilor – mediumii Magului retras între zidurile Castelului: Vasile Cosmovici, Zamfir C. Arbore, Theodor D. Speranția – redactori la REVISTA NOUĂ, C. Ghionis, secretarul redacției, Victor Crăsescu, George I. Kernbach alias Gheorghe din Moldova, vremelnic: compozitorul George Stephănescu, astronomul Bernard Vermont și dr. C. I. Istrati. Pe parcurs au fost și Ioan P. Serbulescu, Ioan Spirescu, tată și fiul, Nicolae Vermont, Eugeniu Voinescu, Episcopul Argeșului, Ghenadie, Haralamb G. Lecca, Nicole G. Rădulescu-Niger, avocatul Constantin M. Ciocazan și Julia – soția lui Hasdeu.„Mediumul este cel care asigură spiritului dezîncarnat suportul fizic pentru a se manifesta”.
Studios dincolo de el însuși, absorbit de Spiritism și tainele lui, „Savantul era abonat la „REVUE SPIRITE” jurnal bi-lunar de studii psihologice fondat de teoreticianul și marele experimentator al spiritismului, Allan Kardec; îi citise pe Hare, Dale Owen, William Crookes, Russel Wallace, Zolner, Aksakov, Du Prel, Paul Gibier și pe alții”.
Castelul în 1999
La un an după ce începe oficial să lucreze în slujba memoriei Hasdeilor, Jenica Tabacu publică în revista CITADELA LITERARĂ, „supliment periodic al revistei de cultură Citadela – Cerașu – Prahova” anul I nr. 5 număr dedicat Iuliei Hasdeu – 14 noiembrie 1999”, articolul „Castelul Iulia Hasdeu”. Elocința și pasiunea au fost totdeauna trăsăturile de temelie ale profesionalismului Jenicăi Tabacu! Le-am remarcat – coloane ale nobleței Sale – și în textul acesta, din care îmi îngădui o relevantă suită de adagiuri: „Într-una din cugetările sale testamentare, Hasdeu nota: „În ziua morții Juliei Hasdeu a murit și tatăl său”! Din părinți și din moși, el moștenea trei iubiri: „patria, știința, femeia”! „Ședințele spiritiste aveau loc în apartamentul familiei”, niciodată însă în camera unde Julia și-a trăit agonia, la sediul redacției „Revista Nouă”, în biroul de lucru al savantului, de la Arhive, în cavoul scriitoarei, la chimistul C. I. Istrati, în Castel…” Aceste „Ședințe erau uneori dublate de cele fotografice. Se întocmea un proces verbal” – Un exemplu: „Astăzi, 10 / 22 decembrie 1893, 9 ore seara, subsemnații întruniți în ședință spiritistă la d. Hasdeu, am procedat la controlarea fotografiilor spiritiste nocturne. Dintr-o cutie neîncepută de placă Smith 9 x 21 pe care am văzut cu toții că este intactă, d. dr. Istrati în camera obscură cu d. Hasdeu au scos două plăci și le-au așezat în mod juxtapus în casetă. Apoi tot Istrati a așezat caseta la aparat și a legat întreg aparatul cu sfoară astfel încât să nu se poată mișca nici capacul obiectivului, nici scoate caseta fără a deslega sau tăia sfoara. În urmă, d. dr. Istrati a aplicat sigiliul d-sale pe capetele sfoarei. Aparatul va rămâne închis astfel până vinerea viitoare. (SS) Hasdeu, Dr. C I Istrati, D. V. Vermont, Ioan P. Serbulescu, Filip Marin, Ioan Nenițescu. În vinerea următoare se examinau atent sforile și pecetea, se tăiau apoi și se scotea caseta în camera de lucru a savantului, aflată în obscuritate. Se dezvolta placa, folosindu-se hidrochinonul, se fixa apoi, cuhiposulfit de sodiu. După fixare, se constatau mai bine definite impresiunile, figurile luminoase. Clișeul era examinat de toți asistenții, după aceea era încredințat lui Hasdeu spre a-l pune în baia de apă, usca și reproduce pe hârtie”.
Moștenirea J.T.
Caracter tenace, lucid și responsabil față de Țara ei natală, după o existență zbuciumată, o alta publicistică – la Jurnalul de Prahova – , întemeierea și păstrarea familiei, epoca urmării și absolvirii studiilor superioare, doctoratura, răstimp în care a muncit exemplar în ascensiunea profesională pentru carieră muzeistică, Jenica Tabacu lasă Culturii naționale și universale Castelul Julia Hasdeu la parametrii prestigiului mondial, proba devotamentului său pentru Memoria Hasdeilor, proiectul comemorării ample, în romanticul parc al Castelului, în fiecare 2 iulie al anului, a Juliilor lui Hasdeu, Julia – fiica și Julia – soția, ajuns în 2018 – tocmai când Dânsa „a plecat” la Julia HASDEU –, la a 24-a ediție în vara nefastului an al morții sale, precum și un raft de cărți originale și în traducere, din care, cu o nespusă bucurie, mi-a dăruit „Amurgul Demiurgului”, „Ideile și faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu”, „Julia Hasdeu, Epistole către tatăl său, B. P. Hasdeu”, „Julie Hasdeu, Ouvre poetique / Opera poetică” și „B. P. Hasdeu – Julia Hasdeu, O corespondență pentru eternitate”, tipărite de editurile Saeculum Vizual și respectiv Vestala. Cine îi va eterniza memoria prin a-i descrie viața și opera va înfăptui actul de recunoaștere a marii Jenica TABACU – hasdeologa de renume planetar!
Serghie BUCUR
