Săptămâna trecută, joi, 9 octombrie, caravana prezidenţiabilului Alianţei Creştin Liberale, Klaus Werner Iohannis, a poposit pentru câteva ore şi la Câmpina. Aflat într-un periplu prin mai multe localităţi prahovene, Iohannis a ajuns în oraşul nostru în jurul orei 13.00, însoţit de staff-ul său de campanie (Vasile Blaga, Ludovic Orban, Gheorghe Falcă, Mihai Răzvan Ungureanu), liderii PNL şi PDL Prahova, Mircea Roşca şi Roberta Anastase, şi a fost întâmpinat la Casa Tineretului de Enache Dragomir, preşedintele interimar al PNL Câmpina, Horia Tiseanu, preşedintele PDL Câmpina, consilieri locali, consilieri judeţeni şi alţi 25 de membri ai celor două partide. De la Casa Tineretului, întreg grupul s-a deplasat pe jos spre centrul urbei, la mitingul electoral organizat în pasajul de la ceas, prilej pentru Iohannis de a intra în dialog cu mulţi dintre cetăţenii întâlniţi în cale.
Ajuns în faţa celor aproximativ 1200 de susţinători, prezidenţiabilul a fost întâmpinat cu aplauze şi încurajări, iar primul care a deschis seria discursurilor a fost primarul Horia Tiseanu: “Avem onoarea să vă oferim, în numele comunităţii, «Cheia oraşului» şi Monografia Câmpinei, în semn de preţuire şi respect pentru actualul primar al Sibiului, viitor preşedinte al României”, au fost primele vorbe ale lui Horia Tiseanu, care ulterior şi-a nuanţat discursul după cerinţele canoanelor electorale ale momentului.
Susţinut de o serie întreagă de alte discursuri (Roberta Anastase, Mircea Roşca, Gheorghe Falcă – primarul Aradului, Ludovic Orban, Vlad Oprea – primarul din Sinaia, Mihai Răzvan Ungureanu şi Vasile Blaga), Klaus Iohannis a fost ultimul şi cel mai realist vorbitor în faţa unei asistenţe mai puţin interesate de politicianism, ce aştepta încă de la început să-şi audă şi să-şi vadă candidatul susţinându-şi ideile şi proiectele pentru ţară.
De la început şi până la sfârşit, mesajul lui Iohannis a fost unul cât se poate de echilibrat, axat pe realele probleme din societatea românească, de la om la om, fără accente politicianiste şi exacerbări electorale: “Vă mulţumesc pentru darurile oferite şi pentru primirea făcută. Aveţi un oraş frumos şi bine gospodărit şi asta este dovada că în România se poate. În ultimul timp am mers foarte mult prin ţară şi am găsit oameni ce şi-au pierdut speranţa că în România se mai pot face lucruri bune. Le-am spus şi lor şi vă spun şi vouă, că se poate, că împreună avem resurse să îndreptăm lucrurile acolo unde ele nu sunt cum ne dorim. De aceea vă propun un proiect pe zece ani, în care să muncim împreună pentru o Românie a lucrului bine făcut!”, a declarat Iohannis.
“România lucrului bine făcut” este, de fapt, programul electoral al lui Iohannis, unul dintre cele mai complexe programe din ultimii 25 de ani, ale unui candidat la Preşedinţia României. În documentul oficial dat publicităţii, Iohannis propune o modificare radicală a modului în care sunt gestionate probleme importante din societate.
Iată principalele puncte ale programului:
– DNA: Voi incuraja dezvoltarea capacitatii procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie si imbunatatirea performantei la nivel local, in paralel cu cea foarte buna de la nivel national.
– ANI: Voi sustine imbunatatirea capacitatii Agentiei Nationale de Integritate care are un rol vital in prevenirea faptelor de coruptie. Din pozitia de Presedinte al Romaniei, voi sprijini elaborarea unui Cod al Incompatibilitatilor si Conflictelor de Interese, care sa unifice legislatia disparata in materie.
– Despre anticoruptie: Voi pleda pentru crearea, la nivelul Presedintiei, a unei platforme permanente de dialog si cooperare intre toate partidele politice reprezentative, societatea civila si institutiile statului pe tema coruptiei
– Strategie fiscala: Voi milita pentru descentralizarea fiscala, pentru a pune capat presiunii necuvenite la care autoritatile locale sunt adesea supuse de catre guvernul central. Structurile de control vor trebui insa si ele adaptate descentralizarii si regionalizarii inerente europenizarii noastre, astfel incat si la nivel regional sau local sa existe un control adecvat al coruptiei, unul in care cetatenii sa aiba un rol direct si mult mai mare asupra prioritatilor si calitatii cheltuirii fondurilor publice.
– Despre amnistiere: Nu voi gratia persoane condamnate pentru infractiunea de coruptie
– Despre directiile majore de politica externa: Aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin cresterea rolului, a greutatii Romaniei in NATO si, mai ales, in UE, prin eforturile de a intari, pe zona noastra, institutiile cu semnificatie de securitate nationala, un buget mai consistent al apararii, o armata mai puternica, servicii speciale cat se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. Politica externa a Romaniei urmareste atingerea intereselor noastre nationale prin intermediul NATO si UE. Sustin neconditionat dezvoltarile de securitate si politico-militare din cadrul NATO si sunt adeptul unei Politici Externe si de Securitate Comune in cadrul UE. Cred cu tarie ca parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alaturi de calitatea de membru al NATO si al UE, reprezinta, pentru Romania, elementul fundamental al politicii noastre externe si al strategiei nationale in domeniul securitate.
– Politica de aparare: In calitate de Presedinte al Romaniei, voi propune tuturor partidelor politice un acord pentru asigurarea constanta a unei finantari anuale de 2% din PIB pentru aparare.
– Obiective de infrastructura: Iohanis sustine elaborarea unui Plan de Dezvoltare Durabila pentru urmatorii 10 ani, care sa cuprinda atat obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat, cat si pe cele care urmeaza a fi acoperite din bugetul de stat.
– Fonduri UE: Candidatul ACL sustine restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene, prin crearea unui corp de functionari de elita care sa monitorizeze si sa implementeze programele cu finantare UE, remunerati competitiv in functie de gradul de absorbtie a fondurilor
– Romanii din strainatate: Una dintre primele masuri pe care le voi adopta in calitate de Presedinte al Romaniei va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentantii comunitatilor de romani de peste granita. Acest Consiliu va trebui sa constituie cadrul in care vor fi dezbatute temele ce preocupa romanii din afara granitelor si armonizate pozitiile institutiilor.
– Klaus Iohannis promite si o schimbare a filosofiei serviciilor de informatii: Voi milita pentru schimbarea etapizata a conceptiei de securitate nationala, de la o abordare specifica actualei etape, de contracarare a riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii, catre una puternic axata pe prevenire, care reprezinta, in sine, o schimbare de paradigma necesara trecerii la o etapa noua in devenirea statului roman.
– Sanatate: Iohanis propune, pe termen lung, un buget de 6% din PIB pentru Sanatate.
– In privinta economiei, Iohannis propune un model „liberal”, care inseamna restrangerea prezentei statului in economie si intarirea prezentei sale institutionale, prin rolul de garant al drepturilor constitutionale, al echitatii si al bunei functionari a economiei de piata.
– Aderarea la euro trebuie sa fie, in viziunea lui Klaus Iohannis, „o adevarata ancora pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate si accelerarea cresterii economice”.
– Candidatul ACL pledeaza pentru dezvoltarea pietei de capital, fara a insista insa asupra masurilor sau politicilor pe care le are in vedere pentru a atinge acest obiectiv.
– Iohannis pledeaza pentru pastrarea cotei unice de impozitare, pe care o considera „o solutie corecta”.
– El anunta ca revenirea la TVA de 19% este „o prioritate absoluta”.
– In plan politic, Iohannis anunta o reforma de fond a legislatiei electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputatilor, Senatului, presedintilor de Consilii Judetene si primarilor, dar si modificarea legislatiei partidelor politice, atat in privinta conditiilor de infiintare a unor noi formatiuni, cat si a finantarii acestora.
Despre multe dintre acestea a vorbit Iohannis şi la Câmpina şi efectul nu s-a lăsat aşteptat în percepţia publică.
Înainte de a părăsi întâlnirea, Iohannis a făcut faţă cu greu celor care voiau să-i vorbească candidatului, opţiunea lor pentru Preşedinţia României.
