Știri

Ioan Radu, elev la Colegiul „Nicolae Grigorescu”, a câștigat premiul II la Olimpiada națională de geografie: „Fiecare om, prin alegerile și faptele sale, își influențează singur drumul vieții”

În ciclul „Olimpicii cu care ne mândrim”, continuăm astăzi prezentarea elevilor câmpineni care s-au evidențiat în mod deosebit, în anul școlar trecut, la olimpiadele naționale la care au participat, cu Ioan Radu, actualmente elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”. Ioan a câștigat premiul II la faza națională a ultimei olimpiade de geografie. 
Despre el am mai scris în urmă cu un an, atunci când termina ciclul gimnazial, ca şef de promoţie, cu nota 10, o performanţă urmată la scurt timp de o alta, aceea de a obţine la examenul de Evaluare Naţională tot nota 10, fiind primul intrat la instituţia şcolară în care studiază azi.


– Pentru început, te rog să ne spui câteva cuvinte despre tine.
– Mă numesc Ioan Radu, am 16 ani, locuiesc în Câmpina și sunt elev la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” în clasa a X-a D, profil științe sociale. Am urmat cursurile primare și gimnaziale la același colegiu. Pasiunea mea principală este lectura. Prefer cărți de călătorie sau de istorie, dar îmi plac și alte genuri, precum fantasy. De asemenea, îmi place să călătoresc și să practic diferite sporturi. În privința studiilor superioare, doresc să rămân în țară.
– Numește și caracterizează profesorul/ profesoara care te-a pregătit pentru Olimpiada de geografie.
– Cel care m-a pregătit este domnul Mihai Alecu, pe care îl am ca profesor încă din clasa a cincea. Mereu m-a pregătit foarte bine și m-a încurajat să îmi depășesc limitele. Este dedicat profesiei sale, reușind să prezinte informația într-un mod clar, concis și plăcut. De multe ori și-a luat din timpul său liber pentru a mă pregăti și mereu a avut încredere în mine. De aceea, îi mulțumesc pentru tot.
– Cum a fost la Olimpiada națională de geografie – 2017?
– În acest an, Olimpiada Națională de Geografie a avut loc la Oradea, un oraș foarte frumos și plin de viață. Am fost cazați într-un hotel din centrul orașului, la scurtă distanță de colegiul unde urmau să aibă loc probele, precum și de minunatul centru istoric al orașului. Olimpiada a constat în două probe: cea teoretică, care ne-a testat cunoștințele dobândite în clasa a noua, și cea practică, unde a trebuit să aplicăm materia clasei a noua pe realitățile județului Bihor, după ce, cu o zi înainte, am fost în anumite puncte de observație ale județului și am ascultat informațiile despre ele. Pe lângă momentele de competiție am avut și momente de relaxare: un tur al punctelor turistice importante ale oraşului Oradea, o excursie la Meziad și la Beiuș, o seară festivă de adio. Am întâlnit prieteni vechi și am legat prietenii noi. Toate acestea alcătuiesc o experiență unică și de neuitat, culminând cu câștigarea premiului II.
– Geografia este materia ta preferată sau ai mai multe materii pe care le iubești în egală măsură?
– Pe lângă geografie iubesc la fel de mult istoria. Sunt două domenii în strânsă legătură, cu o vastă cantitate de informații, prin care aflăm mai multe despre ceea ce am fost și ceea ce suntem, ce a fost și ce este în jurul nostru. Cunoscutul filosof Immanuel Kant considera că geografia clasifică lucrurile după loc, pe când istoria le clasifică după timp. 
– Când ai simțit că ești atras spre geografie și cine sau ce te-a influențat în acest sens?
– Când eram mic, îndrăgeam să mă uit pe atlase și hărți, precum și la drapelele statelor. Mai târziu, citind romanele lui Jules Verne, cu acțiune în toate colțurile lumii, pasiunea mea pentru geografie a crescut. Din clasa a cincea, de când am început să studiez geografia cu domnul profesor Alecu, am reușit să descopăr nenumărate informații. De asemenea, părinții m-au susținut dintotdeauna și le mulțumesc cu această ocazie pentru sprijinul oferit.
– Geografia este întrucâtva înrudită cu astrologia, sau cel puțin în sistemul românesc preuniversitar, la orele de geografie, elevilor li se vorbește și despre planetele Sistemului Solar, mișcarea acestora, influențele Lunii asupra Pământului etc. Crezi că alinierea într-un anumit fel a planetelor din sistemul nostru solar ar putea influența viața pământenilor, în funcție de zodiile acestora?
– Astrologia a apărut odată cu vechile civilizații ale omenirii: mayașii, chinezii, babilonienii etc. Aceștia acordau o mare importanță astrologiei, asociind cerul și astrele cu zeitățile (planetele Sistemului Solar poartă numele zeilor romani) și credeau că mișcarea astrelor pe cer influențează viața oamenilor, prezicând viitorul și personalitatea acestora. Asemenea tradiții și credințe s-au perpetuat de-a lungul secolelor. Revoluția științifică a demonstrat însă că acestea nu au nicio valabilitate științifică. Personal, eu nu cred că mișcarea astrelor poate influența viața oamenilor. Consider că fiecare om, prin alegerile și faptele sale, își influențează singur drumul vieții.
– Cum se formează mareele, fluxul și refluxul? Vorbește-ne, te rog, și despre mareea atmosferică. 
– Mareea reprezintă o mișcare a apelor din mări și oceane. Aceasta se manifestă prin flux și reflux. Fluxul constă în ridicarea nivelului apei și înaintarea acesteia spre uscat, unde invadează plaja și gurile de vărsare ale râurilor. Refluxul este opusul acestuia, când apa se retrage, iar suprafețele invadate redevin uscate. Fluxul durează 6 ore, iar refluxul tot 6 ore, rezultând astfel un ciclu de 12 ore, care are loc de două ori pe zi. Mareea este o consecință directă a atracției gravitaționale a Lunii și Soarelui. Mareea atmosferică este un fenomen asemănător, ce se produce în atmosfera Pământului. Constă în variația periodică a presiunii atmosferice, datorată variației zilnice a temperaturii și a atracției Soarelui, având două maxime și două minime într-un interval de timp de 24 de ore.
– Chiar dacă geografia nu este punctul meu forte, după știința mea, viața pe Terra a apărut și datorită unei poziții fericite a planetei noastre față de astrul central: nici prea departe de Soare, astfel încât Pământul nu este acoperit de ghețuri veșnice, nici prea aproape de Soare, caz în care planeta ar fi fost pârjolită de călduri insuportabile. Crezi că într-o asemenea poziție favorabilă precum cea a Pământului s-ar putea găsi și alte planete din galaxia noastră sau din celelalte galaxii cosmice? 
– În jurul fiecărei stele există o anumita zonă, numită zona locuibilă. Aceasta distanță față de stea, care diferă în funcție de tipul stelei, este optimă pentru existența apei, astfel încât planeta să fie favorabilă apariției vieții. De când acest concept a fost realizat în 1953, s-au descoperit foarte multe planete asemănătoare ca mărime și ca distanță față de stea cu Pământul. Însă aceasta nu înseamnă că existența apei și, implicit, a vieții este obligatorie. S-au descoperit și planete fără apă, chiar dacă asemănătoare Pământului, ca mărime, și comune ca alcătuire. Descoperirea unei planete pe care să existe apă va dura mult timp și va cere multă muncă și mult studiu din partea cercetătorilor și astronomilor. Este imposibil ca în imensitatea Universului să nu existe alte corpuri cerești cu apă și forme de viață.
– Dacă există viață pe alte planete, cu siguranță există și extratereștri, fapt dovedit deja prin multe probe (fotografii, mărturii, filme) de la mijlocul secolului trecut încoace. Crezi că primele vizite extraterestre vizibile s-au produs după 1945 și pentru că le-am atras atenția extratereștrilor prin bombele atomice de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și efectele acestora asupra Pământului?
– Într-adevăr, bombele atomice, revoluționara invenție de la jumătatea secolului XX, au avut un mare efect asupra Pământului, iar faptul că marile puteri precum SUA sau URSS au continuat să testeze bombe din ce în ce mai puternice poate fi unul dintre motivele acestor vizite vizibile. Însă se presupune că extratereștrii ar fi vizitat mult mai devreme planeta. Unele teorii spun că Marile Piramide, Liniile Nazca sau Statuile din Insula Paștelui au fost realizate cu ajutor extraterestru. Dar orice vizită de dinaintea apariției aparatului de fotografiat nu a putut fi păstrată sau dovedită.
– Nu-s bolnav de scenarită SF, dar crezi că planeta este în pericol de a fi cucerită, mai devreme sau mai târziu, de populații ale unor planete îndepărtate, mult mai evaluate decât noi? Avem noroc că sunt mai inteligenți și mai toleranți decât noi, și de aceea nu ne-au cucerit, sau norocul nostru vine de la faptul că nu ne-au cercetat îndeajuns înainte de a ne extermina, ori de la prea uriașele depărtări pe care sunt obligați să le străbată până să ajungă pe Pământ?
– Momentan, nu se știe aproape nimic despre civilizații extraterestre în afară de ocazionalele întâlniri întâmplate pe Pământ. Nu cred într-o cucerire a planetei, ci într-o întâlnire pașnică între civilizații. Cea mai mare problemă este distanța ce trebuie parcursă. Acea civilizație extraterestră ar trebui să fie extrem de dezvoltată, deoarece umanitatea nu a ajuns în punctul de a călători în spațiu, deși a avut o dezvoltare fulgerătoare în ultimele secole. Probabil, într-un timp îndepărtat o întâlnire de acest gen se va întâmpla. Omenirea va fi atunci şi mai avansată.
– Care sunt, după tine, cei mai mari trei geografi ai lumii și prin ce s-au făcut remarcați? 
– Mari geografi au existat încă din Antichitate. Unul dintre aceștia a fost Eratostene, care este considerat fondatorul geografiei, el însuși creând denumirea aceasa, de la cuvintele „geo” și „graphein” („pământ” și „scriere”). A fost primul care a măsurat circumferința Pământului, cu o marjă de eroare de doar 2%, axa Pământului. El a inventat conceptele de latitudine și longitudine și a realizat o hartă a lumii cunoscute în acel moment. Alexander von Humboldt este considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință. La începutul secolului XIX, a explorat mari părți din America de Sud, Mexic, Cuba, SUA, precum și din Rusia, reușind să adune o cantitate impresionantă de informații despre floră, faună, popoare și istoria acestora. A pus bazele geografiei moderne, iar tipurile sale de clasificare sunt folosite și astăzi. Roald Amundsen a fost primul care a ajuns la Polul Sud în 1911. A participat la expediția navei Belgica în Antarctica împreună cu Emil Racoviță, a reușit să traverseze Pasajul Nordic (legătura dintre Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific) din Oceanul Arctic, unde a studiat clima, a cartografiat țărmurile și a intrat în contact cu triburile de inuiți. Tot el a atins Polul Nord la bordul unui zeppelin. A fost unul din cei mai mari exploratori și geografi ai zonelor polare. 
Adrian BRAD

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare