Pe 2 martie, în sala de conferinţe a Primăriei, a avut loc conferinta de lansare a proiectului „Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere de pe strada Lacul Peştelui”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu.
Este vorba despre singurul batal din proprietatea Consiliului Local. În vecintatea acestuia sunt situate alte batale cu reziduuri petroliere, toate aparţinând Rafinăriei. Tot în proprietatea societăţii “Steaua Română” este şi Lacul Peştelui, lac unde, acum 100 de ani, se putea pescui foarte bine, denumirea acestei ape fiind mai mult decât sugestivă în ceea ce priveşte bogata sa populaţie piscicolă de odinioară.
Este vorba despre singurul batal din proprietatea Consiliului Local. În vecintatea acestuia sunt situate alte batale cu reziduuri petroliere, toate aparţinând Rafinăriei. Tot în proprietatea societăţii “Steaua Română” este şi Lacul Peştelui, lac unde, acum 100 de ani, se putea pescui foarte bine, denumirea acestei ape fiind mai mult decât sugestivă în ceea ce priveşte bogata sa populaţie piscicolă de odinioară.
Derularea proiectului de ecologizare a batalului Primăriei a început acum un an, pe 18.01.2011, o dată cu semnarea, la Casa Tineretului, a contractului de finanţare a proiectului de către ministrul Mediului, Laszlo Borbely, şi primarul Horia Tiseanu. Batalul, care va trebui ecologizat până pe 18.01.2013 (doi ani fiind durata derulării proiectului), are o suprafaţă de 8200 de metri pătraţi şi este alcătuit din patru bazine cu reziduuri petroliere acide ce nu pot fi folosite de către agenţii economici. Este prima lovitură dată poluării istorice a oraşului, dar beneficiile ei vor fi limitate de imposibilitatea financiară a Rafinăriei de a-şi rezolva problemele de mediu cauzate de siturile sale poluatoare. Pentru reabilitarea tuturor acestora se estimează că ar fi necesare cheltuieli de circa 100 de milioane de euro, sumă de care nu dispune Rafinăria, mai ales că, de trei ani, unitatea lucrează cu capacităţi de producţie foarte mult diminuate.
Contractul semnat în urmă cu un an de către Borbely şi Tiseanu este primul contract cu fonduri europene pentru decontaminarea siturilor poluate istoric aflate în proprietatea administraţiilor locale semnat de către Ministerul Mediului, care are la dispoziţie, în acest program, 100 de milioane de euro. Prin urmare, şi proiectul de reabilitare a batalului cu reziduuri petroliere aparţinând municipalităţii câmpinene este primul de acest fel ce va fi realizat în România.
Cofinanţările proiectului sunt distribuite procentual, după cum urmează: 85% din fondurile necesare sunt asigurate de Uniunea Europeană, 13% vin de la bugetul statului şi doar 2% de la bugetul câmpinean. Derularea efectivă a contractului va începe în două săptămâni. La conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai executanţilor (firma română Ecoplast în parteneriat cu firma germană Bauer), dar şi ai proiectanţilor şi ai supervizorilor. Şefa Compartimentului pentru proiecte cu finanţare europeană, Gabriela Barbu a menţionat că licitaţia pentru contractul de lucrări a fost contestată şi la Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor, şi în instanţă, dar de fiecare dată municipalitatea câmpineană a avut câştig de cauză. Întârzierea lucrărilor cauzată de contestaţiile amintite ar putea duce la o solicitare de prelungire a termenului de derulare a proiectului. Primarul Horia Tiseanu speră ca investiţia să fie gata “pâna anul viitor, pe vremea aceasta”.
În următoarele zile, executantul va începe excavarea unei suprafeţe de circa 8200 m.p., incluzând şi o zonă învecinată batalului respectiv. După eliminarea şi depozitarea deșeurilor de pe întreaga suprafaţă a amplasamentului, se va continua cu excavarea şi tratarea prin desorbţie termică a 5.000 de metri cubi de nămol provenit din cele patru bazine ale batalului. Faza lichidă de deasupra nămolului din batal va fi pompată şi filtrată printr-un strat cu carbon activ. Carbonul activ contaminat şi precipitatul vor fi transferate într-un rezervor de stocare temporar, apoi depozitate într-un depozit autorizat. Batalul se va umple apoi cu nămol tratat termic peste care se va pune un strat de geotextil. În final, totul se va acoperi cu un strat de pământ curat, de 0,35 m grosime, peste care se va aşterne un strat vegetal gros de 0,15 m. La terminarea lucrărilor, şapte puţuri de monitorizare post-remediere vor fi amplasate în jurul perimetrului fostului batal, la o adâncime de până la 8 m.
După ce proiectantul şi executantul proiectului şi-au exprimat convingerea că ecologizarea batalului ar putea fi terminată până la sfârşitul acestui an, conferinţa s-a terminat cu câteva declaraţii ale directorului administrativ al Rafinăriei, Iulian Lungu, care a dorit să ştie cât de public este proiectul tehnic, din dorinţa de a-l putea implementa şi la ecologizarea siturilor contaminate aflate în proprietatea Rafinăriei. “Eu cred că trebuie pusă şi problema identificării riguroase a poluatorului, având în vedere că siturile respective sunt în proprietatea noastră doar de la sfârşitul anilor 1990. Într-adevăr, sunt mai multe situri poluate istoric din cauza activităţii Rafinăriei, dar nu trebuie uitat că, acum o sută de ani, tehnologiile erau mult mai poluante, iar dezvoltarea Câmpinei, în ultima sută de ani, se datorează şi activităţii Rafinăriei”, a mai spus Iulian Lungu, dând de înţeles că Rafinăria nu va putea să ecologizeze siturile poluate aflate în proprietatea sa. Astfel stând lucrurile, poluarea istorică a Câmpinei este imposibil de rezolvat până la sfârşitul anului 2015, termenul limită acordat de UE României pentru rezolvarea totală a problemei, care ar putea fi prelungit.
Contractul semnat în urmă cu un an de către Borbely şi Tiseanu este primul contract cu fonduri europene pentru decontaminarea siturilor poluate istoric aflate în proprietatea administraţiilor locale semnat de către Ministerul Mediului, care are la dispoziţie, în acest program, 100 de milioane de euro. Prin urmare, şi proiectul de reabilitare a batalului cu reziduuri petroliere aparţinând municipalităţii câmpinene este primul de acest fel ce va fi realizat în România.
Cofinanţările proiectului sunt distribuite procentual, după cum urmează: 85% din fondurile necesare sunt asigurate de Uniunea Europeană, 13% vin de la bugetul statului şi doar 2% de la bugetul câmpinean. Derularea efectivă a contractului va începe în două săptămâni. La conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai executanţilor (firma română Ecoplast în parteneriat cu firma germană Bauer), dar şi ai proiectanţilor şi ai supervizorilor. Şefa Compartimentului pentru proiecte cu finanţare europeană, Gabriela Barbu a menţionat că licitaţia pentru contractul de lucrări a fost contestată şi la Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor, şi în instanţă, dar de fiecare dată municipalitatea câmpineană a avut câştig de cauză. Întârzierea lucrărilor cauzată de contestaţiile amintite ar putea duce la o solicitare de prelungire a termenului de derulare a proiectului. Primarul Horia Tiseanu speră ca investiţia să fie gata “pâna anul viitor, pe vremea aceasta”.
În următoarele zile, executantul va începe excavarea unei suprafeţe de circa 8200 m.p., incluzând şi o zonă învecinată batalului respectiv. După eliminarea şi depozitarea deșeurilor de pe întreaga suprafaţă a amplasamentului, se va continua cu excavarea şi tratarea prin desorbţie termică a 5.000 de metri cubi de nămol provenit din cele patru bazine ale batalului. Faza lichidă de deasupra nămolului din batal va fi pompată şi filtrată printr-un strat cu carbon activ. Carbonul activ contaminat şi precipitatul vor fi transferate într-un rezervor de stocare temporar, apoi depozitate într-un depozit autorizat. Batalul se va umple apoi cu nămol tratat termic peste care se va pune un strat de geotextil. În final, totul se va acoperi cu un strat de pământ curat, de 0,35 m grosime, peste care se va aşterne un strat vegetal gros de 0,15 m. La terminarea lucrărilor, şapte puţuri de monitorizare post-remediere vor fi amplasate în jurul perimetrului fostului batal, la o adâncime de până la 8 m.
După ce proiectantul şi executantul proiectului şi-au exprimat convingerea că ecologizarea batalului ar putea fi terminată până la sfârşitul acestui an, conferinţa s-a terminat cu câteva declaraţii ale directorului administrativ al Rafinăriei, Iulian Lungu, care a dorit să ştie cât de public este proiectul tehnic, din dorinţa de a-l putea implementa şi la ecologizarea siturilor contaminate aflate în proprietatea Rafinăriei. “Eu cred că trebuie pusă şi problema identificării riguroase a poluatorului, având în vedere că siturile respective sunt în proprietatea noastră doar de la sfârşitul anilor 1990. Într-adevăr, sunt mai multe situri poluate istoric din cauza activităţii Rafinăriei, dar nu trebuie uitat că, acum o sută de ani, tehnologiile erau mult mai poluante, iar dezvoltarea Câmpinei, în ultima sută de ani, se datorează şi activităţii Rafinăriei”, a mai spus Iulian Lungu, dând de înţeles că Rafinăria nu va putea să ecologizeze siturile poluate aflate în proprietatea sa. Astfel stând lucrurile, poluarea istorică a Câmpinei este imposibil de rezolvat până la sfârşitul anului 2015, termenul limită acordat de UE României pentru rezolvarea totală a problemei, care ar putea fi prelungit.
