În perioada 22-24 februarie, Casa Tineretului a găzduit a şaptea ediţie a Târgului Mierii. Spre deosebire de ediţia trecută, care ni s-a părut a avea aerul unui talcioc balcanic, cu o mulţime de comercianţi care nu aveau nicio legătură cu apicultura şi produsele apicole, anul acesta manifestarea, credem noi, a avut mai mult ştaif. Târgului Mierii de la Câmpina este cel mai important eveniment de acest gen din România. În întreaga ţară, se desfăşoară anual mai multe târguri ale apicultorilor, dar cel din oraşul nostru este cel mai mare şi mai apreciat de către crescătorii de albine şi fabricanţii de utilaje apicole. Deşi anul acesta este pentru prima dată când manifestarea nu a beneficiat de cofinanţare de la Consiliul Local (doar punerea la dispoziţie a spaţiilor şi utilităţilor necesare), organizatorii (reprezentanţii Asociaţiei Apicole “Valea Prahovei”), s-au descurcat la fel de bine ca şi în celelalte ediţii trecute, graţie contribuţiilor majorate ale celor doi sponsori principali: Lemet şi Fibec Metalglass. Şi asta cu atât mai mult cu cât numărul comercianţilor şi al firmelor participante a fost mai mare decât în 2012, fiind folosite nu doar cele două foaiere ale Casei Tineretului şi zona din faţa intrării, ci şi parcarea din spatele clădirii. Apicultura are o semnificaţie deosebită pentru Câmpina, întrucât prima atestare documentară a aşezării s-a întâmplat la 8 ianurie 1504, când un crescător de albine local, Mansul din Kympena, a fost trecut în registrul de vamă al Braşovului cu o cantitate însemnată de miere, pe care o adusese spre vânzare în cetate. Ediţia aceasta a avut şi o anvergură internaţională apreciabilă, fiind prezenţi şi participanţi din Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.
Vizitatorii târgului au avut în oferta prezentată de comercianţi o gamă largă de produse apicole, de la faguri şi miere (de salcâm, de tei, de prun, de cireş, de mentă, de floarea-soarelui, de fâneaţă, polifloră, de rapiţă, de mană), până la o mulţime de medicamente şi cosmetice pe bază de miere, polen, propolis şi lăptişor de matcă, figurine făcute din ceară de albine etc. Preţurile sunt în uşoară creştere faţă de anii precedenţi, doritorii putând cumpăra diverse sortimente de miere care costaul între 12 şi 35 de lei. În prima zi, au fost organizate mai multe concursuri, aceleaşi ca şi în anii precedenţi. La primul dintre ele, “Cel mai bun degustător de miere”, primarul Horia Tiseanu a câştigat locul 2, cu cinci sortimente de miere ghicite din 10 testate. Dacă ne amintim că la ediţia trecută câştigătorul a fost consilierul Daniel Telegescu, am putea bănui că reprezentanţii administraţiei publice câmpinene sunt obişnuiţi nu doar cu mierea puterii locale, ci şi cu mierea naturală. A urmat concursul “Cel mai mare mâncător de miere”, al cărui câştigător nu a primit doar o diplomă, ci pentru că a riscat o indigestie de week-end şi o glicemie la cote diabetice, a plecat acasă cu o bicicletă de 600 de lei şi cu 1,5 kg de miere caldă în stomac, înghiţită în circa 40 de secunde. Tot în prima zi a fost lansată şi cartea profesorului Eleodor Gh. Bistriceanu, în două volume, o adevărată encicplopedie a apiculturii şi a descoperirilor privitoare la viaţa albinelor, aceste insecte minunate am spune, pe care oamenii de ştiinţă le-au studiat multă vreme până să reuşească a le descoperi toate calităţile şi însuşirile deosebite. Cititorii acestei cărţi deosebit de valoroase pot afla totul despre polenizarea plantelor şi importanţa apiculturii, cu o subliniere a rolului ecologic al albinei, dar şi despre figuri ilustre ale apidologiei mondiale – printre care Fr. Huber şi Karl von Frisch, ultimul laureat al Premiului Nobel în 1973 – care au adus contribuţii importante la descifrarea tainelor vieţii coloniei de albine. Tot în cadrul unor concursuri, au fost evidenţiate, de asemenea, “Cea mai bună miere”, “Cel mai bun articol apărut în 2012 într-o publicaţie apicolă”, “Cea mai frumoasă prezentare de stand”, “Cel mai interesant (inovativ) produs”. Sâmbătă, a doua zi a Târgului Mierii, a avut loc Adunarea Generală a Federatiilor Apicole din Romania – ROMAPIS, dar şi Balul Stuparilor, la restaurantul Amana Inn din Câmpina. Duminică, 24 februarie, s-a desfăşurat o conferinţă-simpozion: “S.O.S. Calitatea mierii.” Mihail Apostolescu, preşedintele AAVP, consideră ediţia din acest an a Târgului Mierii, în ciuda lipsei cofinanţării din partea municipalităţii, un mare succes: “Pentru această ediţie am pregătit 120 de spaţii de expunere care, în mare parte, au fost ocupate. Oferim o mare diversitate de sortimente de miere. Deşi preţurile sunt în uşoară creştere faţă de anii precedenţi, lumea cumpără produsele noastre, acestea fiind recunoscute prin calitatea lor. Sunt mulţumit de popularitatea evenimentului pe care îl organizăm la Câmpina, cel mai mare de acest gen din ţară. Târgul are şi o expunere internaţională, iar anul acesta avem participanţi şi din Republica Moldova, pe lângă cei din Bulgaria şi Serbia.” Stând de vorbă cu mai mulţi apicultori, am aflat că sunt nemultumiţi pentru faptul că au ajuns să li se impoziteze veniturile obţinute din apicultură. A.N.
