Câmpina are şanse să devină staţiune turistică
De la începutul anului, o mulţime de străzi câmpinene sunt puternic răscolite de excavatoarele şi utilajele asfaltatorilor puşi să le modernizeze. Primarul Horia Tiseanu le serveşte localnicilor asfalt prin mai toate cartierele şi ungherele urbei. Numai pe pâine ar mai rămâne să le mai servească niscaiva bitum. În loc de margarina Linco. Pe post de tartinabila Delma. Deşi, din cauza gălăgiei infernale a picamerelor sfredelitoare de vechi covoare asfaltice, edilul ar face mai bine să-i lase pe cei suferinzi de boli cardiace să folosească, în continuare, margarina Becel, cea întăritoare de inimi slăbite.
Răsună văile Câmpinei de zgomotele sacadate ale picamerelor, la fel cum răsuna valea şantierului Bumbeşti-Livezeni, acum 60 de ani. Bună şi asfaltarea asta civilizatoare! Dar parcă mai bine era să fi fost făcută gradual, cu măsură, o măsură sensibil egală pentru fiecare an al mandatului, astfel încât fondurile publice anuale alocate asfaltărilor să fie judicios şi echilibrat repartizate. Indiferent de cât de mult s-ar apropia următoarele alegeri locale.
Dar credeţi că primarul Horia Tiseanu se mulţumeşte doar cu campanii de asfaltare pentru câştigarea voturilor bizonilor mioritici câmpineni? Ei, aş, ţi-ai găsit! Iar dacă nu ţi-ai găsit, îţi găseşte el, starostele Primăriei, un motiv pentru a mai încerca o campanie de imagine, ca să-ţi câştige simpatia electorală pentru viitoarele alegeri, cititorule care eşti şi alegător.
Răsună văile Câmpinei de zgomotele sacadate ale picamerelor, la fel cum răsuna valea şantierului Bumbeşti-Livezeni, acum 60 de ani. Bună şi asfaltarea asta civilizatoare! Dar parcă mai bine era să fi fost făcută gradual, cu măsură, o măsură sensibil egală pentru fiecare an al mandatului, astfel încât fondurile publice anuale alocate asfaltărilor să fie judicios şi echilibrat repartizate. Indiferent de cât de mult s-ar apropia următoarele alegeri locale.
Dar credeţi că primarul Horia Tiseanu se mulţumeşte doar cu campanii de asfaltare pentru câştigarea voturilor bizonilor mioritici câmpineni? Ei, aş, ţi-ai găsit! Iar dacă nu ţi-ai găsit, îţi găseşte el, starostele Primăriei, un motiv pentru a mai încerca o campanie de imagine, ca să-ţi câştige simpatia electorală pentru viitoarele alegeri, cititorule care eşti şi alegător.
Mai nou, în Consiliul Local, Tiseanu le-a mărturisit aleşilor că pregăteşte un proiect care va avea ca finalitate transformarea Câmpinei în staţiune turistică!!! Câmpina – staţiune turistică … Ce dar mai frumos pentru localnici, ca să mai uite de criză şi de necazuri. O asemenea idee de dar, nici mintea fecundă şi imprevizibilă a preşedintelui Traian Băsescu nu ar fi putut zămisli. Foarte tare e domn’ primar. O asemenea capacitate de a face daruri l-ar face, fără îndoială, invidios până şi pe Moş Crăciun. Ce-i lipseşte chelului, îi lipseşte şi câmpineanului.
Păi degeaba râzi, vericule-cititorule, că dacă tot sunt Câmpina şi Breaza împreună în cea mai înseninată zonă din ţară, nu se cade ca Breaza, cu o populaţie de trei ori mai mică decât a Câmpinei, să fie staţiune turistică, numai pentru că le dă ambientul local brezenilor şansa de a trage în piept aer ozonificat (ca prin staţiunea elveţiană Davos, cică), iar ditamai municipiul prahovean numărul doi să nu ajunga şi el staţiune. Că-i găseşte el, Tiseanu, un specific, începutul e greu.
Bunăoară, Câmpina ar putea fi vizitată de turişti pentru faima de a realiza, lunar, cea mai mare producţie de gogoşi portocalii la mia de locuitori. Iar dacă bieţii câmpineni nu pot trage în piept aer la fel de curat pe cât inspiră brezenii, ei se pot lăsa traşi în piept chiar de către “tătucul” lor din fruntea administraţiei publice locale. Asta dacă nu vor să primească în ochi praful aruncat, adesea, de edilul cel cumsecade al oraşului.
Dar pentru a ajunge staţiune, le-a cuvântat primarul consilierilor municipali, la ultima întrunire a acestora, ar trebui să se obţină o finanţare pentru realizarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Care centru, se poate face cu bani europeni, din fonduri nerambursabile. “Perla Carpaţilor”, are din 2003, un asemenea centru, care însă a venit să se adauge, în mod firesc, hotelurilor luxoase din centru, hotelurilor şi cabanelor alpine din Bucegii învecinaţi, motelurilor şi pensiunilor existente, castelelor Peleş si Pelişor, Mănăstirii Sinaia, numeroaselor muzee şi obiective turistice pe care le poţi vizita în Sinaia. Iar Tiseanu crede că poate promova un proiect de transformare a oraşului pe care îl conduce în prezent (acum două decenii, unul dintre cele mai industrializate din ţară, raportat la populaţia sa), într-o staţiune numai pentru că “îndeplinim multe dintre condiţiile impuse de lege: avem două muzee, avem biserici declarate monumente istorice, avem monumente arhitecturale, printre care şi sediul Primăriei, avem zone de agrement şi unităţi de cazare, parcuri şi împrejurimi deosebite.”
La un asemenea proiect, mulţi şi-ar putea ridica sprâncenele a mirare. Iar alţii, la fel de numeroşi, le-ar putea înclina oblic a iritare, supăraţi că li se jigneşte inteligenţa. “Avem di tăti”, sună un cântec moldovenesc dintr-un spot publicitar.
Practic, Câmpina nu prea are nimic care să semene (a) turism, cu excepţia celor două muzee – Hasdeu şi Grigorescu –, care nici ele nu sunt sufocate de mulţi vizitatori din afara oraşului. Nici Sinaia, cât e ea de staţiune internaţională, în pofida domeniului ei schiabil, mult dezvoltat în ultimii ani, nu pare mai mult decât un târg de provincie pustiu şi sărac în perioadele din extrasezon, când oferta de divertisment este în mare suferinţă, cu toată mulţimea discotecilor sale. Iar Câmpina, fără nicio discotecă, fără nicio logistică serioasă, fără nicio bază sportivă mai de Doamne ajută (piscina acoperită cu o temperatură interioara insuportabilă şi o sală de sport cu duşumea scârţâitoare în loc de parchet performant nu le pot pune la socoteală), cu două muzee interesante, ce-i drept, dar şi alea aproape uitate de lume, ar putea ajunge staţiune, în viziunea edilului-şef…
Se pare că cineva, vrea cu orice preţ, să mai bifeze un proiect european prin construirea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Care să informeze, probabil, turiştii rătăciţi prin localitate cum să ajungă mai repede la Sinaia, Buşteni şi Azuga.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea vrea să înfiinţeze o reţea naţională de centre de informare, care să fie conectate, ulterior, la un serviciu informatic. Oare n-am putea bănui, din această chestie, că cineva mare (la pungă şi la influenţă politică) doreşte neapărat să realizeze sistemul informatic al reţelei amintite? Orice s-ar spune şi s-ar face, Câmpina – staţiune turistică nu poate fi considerat decât un proiect utopic, absurd. Din orice punct ai privi oraşul, de pe dealul Muscel, de pe Piţigaia, de pe Ciobu, nu poţi să te faci că nu observi coşurile, instalaţiile şi halele marilor întreprinderi ale oraşului ajuns, peste noapte, speranţă a turismului prahovean. Câmpina – staţiune turistică!? Să fim serioşi, domnule primar… Să fiţi şi dumneavoastră …
Campina este un oras cochet,curat nu stiu daca ar fi indicat sa fie ridicat la rangul de oras turistic insa iti confera relaxare ,aer proaspat este oarecum si un oras linisiti avand in vedere rata violentelor si crimelor din Bucuresti spre ex.Marele actor Marcel Iures spenea ca ewste un oras deosebit .Trageti dv .concluziile!!