Sărbătoarea
Învierii Domnului a strâns în biserici
Învierii Domnului a strâns în biserici
mii de câmpineni
În
ciuda timpului rece şi ploios, Slujba Învierii a adunat în bisericile ortodoxe
ale oraşului mii de localnici, dornici să ia lumina sfântă (pe care să o ducă
apoi în căminele şi la familiile lor), chiar în noaptea în care Mântuitorul a înviat
pentru a răscumpăra păcatele omenirii şi pentru a pregăti oamenilor de pe acest
pământ o nouă viaţă, mai curată, mai plină de dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă
de semenii noştri. Una dintre cele mai
căutate biserici de către câmpineni a fost cea situată în Parohia Sf. Nicolae
din cartierul Slobozia, singura parohie care are două biserici: una veche, cu
hramul Sf. Nicolae, iar cealaltă, cu 100 de ani mai nouă (vizitată prin 2002
chiar de către Regele Mihai şi Regina
Ana), cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. Pe terasa care străjuieşte la dreapta
bisericii vechi, ca şi pe aleea care duce la biserica nouă, au fost prezenţi peste
500 de credincioşi, majoritatea cu lumânări şi candele galbene sfinţite de
către Arhiepiscopia Bucureştilor, cumpărate din curtea bisericii, fondurile
strânse din vânzarea lor mergând să sprijine finantarea Catedralei Mântuirii
Neamului. La începutul slujbei, părintele paroh Petru Moga, un ardelean care a
făcut minuni prin transformările şi dotările aduse ansamblului lăcaşurilor de
cult din curtea parohiei, i-a îndemnat la evlavie şi la concentrare pe
enoriaşii prezenţi, pentru ca participarea lor (prin cântări şi rugăciuni), la
slujba din Noaptea Învierii să fie rodnică şi de bună trebuinţă. După citirea
din Sfânta Scriptură a împrejurărilor în care cei apropiaţi Lui au găsit
mormântul lui Hristos gol, dupa anunţul Invierii şi lansarea îndemnului “Veniţi
de luaţi lumină!”, credincioşii prezenţi au cântat “Hristos a înviat din
morţi/Cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte/Viaţă dăruindu-le”,
după care au înconjurat biserica şi au intrat, cea mai mare parte dintre ei, în
Casa Domnului, ca să participe, în continuare, la Slujba Învierii. Îndreptându-se
spre casele lor cu lumânările aprinse, mai mulţi dintre cei prezenţi au urcat
panta care duce în faţa vechii biserici, unde au aprins lumânări pentru cei vii
şi cei morţi, şi unde au primit pachete cu Sfâta Împărtăşanie. Bucăţelele cu
pâine sfinţită erau ambalate frumos în plicuri pentru a fi cât mai uşor şi cât
mai igienic distribuite enoriaşilor. În popor, Învierea Domnului a fost marcată
de obiceiuri străvechi, cum ar fi stropitul, înnoirea hainelor, pregătirea
bucatelor (cozonaci, mâncăruri din carne de miel, vopsitul ouălor). Anul
acesta, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii nu a mai fost celebrată în
aceeaşi zi de către toate cultele creştine, cum s-a întâmplat anul trecut şi
acum doi ani. Fără a exista o
ciclicitate, doar o dată la câţiva ani, Paştele catolic şi Paştele ortodox coincid
ca dată, Învierea Domnului fiind sărbătorită împreună de romano-catolici,
ortodocşi, greco-catolici (aceştia din urmă sărbătoresc Paştele ca şi
ortodocşii), protestanţi, neoprotestanţi (ultimele două culte sărbătorind
Paştele împreună cu romano-catolicii). Această nefericită nepotrivire (Isus nu
a dorit să fie atâtea culte creştine, iar Învierea Sa să fie sărbătorită la
date diferite), este din cauza faptului că cele două mari Biserici calculează
data Învierii lui Isus după două calendare diferite. Data Paştelui diferă din
anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar
Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian. În plus, în vreme ce
ortodocşii ţin post şapte săptămâni, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. În
ultimul deceniu, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi, de către catolici şi
ortodcşi, în 2004, 2007, 2010, 2011. Ortodocşii şi catolicii vor mai serba
împreună Paştele în 2014 (pe 20 aprilie), în 2017 (pe 16 aprilie), şi apoi abia
în 2025 (pe 20 aprilie). Saluturile creştineşti “Cristos a înviat!” şi
“Adevărat a înviat!” se pot folosi până la Înălţarea Domnului, care va avea loc
la 40 de zile după Învierea Sa.
ciuda timpului rece şi ploios, Slujba Învierii a adunat în bisericile ortodoxe
ale oraşului mii de localnici, dornici să ia lumina sfântă (pe care să o ducă
apoi în căminele şi la familiile lor), chiar în noaptea în care Mântuitorul a înviat
pentru a răscumpăra păcatele omenirii şi pentru a pregăti oamenilor de pe acest
pământ o nouă viaţă, mai curată, mai plină de dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă
de semenii noştri. Una dintre cele mai
căutate biserici de către câmpineni a fost cea situată în Parohia Sf. Nicolae
din cartierul Slobozia, singura parohie care are două biserici: una veche, cu
hramul Sf. Nicolae, iar cealaltă, cu 100 de ani mai nouă (vizitată prin 2002
chiar de către Regele Mihai şi Regina
Ana), cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. Pe terasa care străjuieşte la dreapta
bisericii vechi, ca şi pe aleea care duce la biserica nouă, au fost prezenţi peste
500 de credincioşi, majoritatea cu lumânări şi candele galbene sfinţite de
către Arhiepiscopia Bucureştilor, cumpărate din curtea bisericii, fondurile
strânse din vânzarea lor mergând să sprijine finantarea Catedralei Mântuirii
Neamului. La începutul slujbei, părintele paroh Petru Moga, un ardelean care a
făcut minuni prin transformările şi dotările aduse ansamblului lăcaşurilor de
cult din curtea parohiei, i-a îndemnat la evlavie şi la concentrare pe
enoriaşii prezenţi, pentru ca participarea lor (prin cântări şi rugăciuni), la
slujba din Noaptea Învierii să fie rodnică şi de bună trebuinţă. După citirea
din Sfânta Scriptură a împrejurărilor în care cei apropiaţi Lui au găsit
mormântul lui Hristos gol, dupa anunţul Invierii şi lansarea îndemnului “Veniţi
de luaţi lumină!”, credincioşii prezenţi au cântat “Hristos a înviat din
morţi/Cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte/Viaţă dăruindu-le”,
după care au înconjurat biserica şi au intrat, cea mai mare parte dintre ei, în
Casa Domnului, ca să participe, în continuare, la Slujba Învierii. Îndreptându-se
spre casele lor cu lumânările aprinse, mai mulţi dintre cei prezenţi au urcat
panta care duce în faţa vechii biserici, unde au aprins lumânări pentru cei vii
şi cei morţi, şi unde au primit pachete cu Sfâta Împărtăşanie. Bucăţelele cu
pâine sfinţită erau ambalate frumos în plicuri pentru a fi cât mai uşor şi cât
mai igienic distribuite enoriaşilor. În popor, Învierea Domnului a fost marcată
de obiceiuri străvechi, cum ar fi stropitul, înnoirea hainelor, pregătirea
bucatelor (cozonaci, mâncăruri din carne de miel, vopsitul ouălor). Anul
acesta, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii nu a mai fost celebrată în
aceeaşi zi de către toate cultele creştine, cum s-a întâmplat anul trecut şi
acum doi ani. Fără a exista o
ciclicitate, doar o dată la câţiva ani, Paştele catolic şi Paştele ortodox coincid
ca dată, Învierea Domnului fiind sărbătorită împreună de romano-catolici,
ortodocşi, greco-catolici (aceştia din urmă sărbătoresc Paştele ca şi
ortodocşii), protestanţi, neoprotestanţi (ultimele două culte sărbătorind
Paştele împreună cu romano-catolicii). Această nefericită nepotrivire (Isus nu
a dorit să fie atâtea culte creştine, iar Învierea Sa să fie sărbătorită la
date diferite), este din cauza faptului că cele două mari Biserici calculează
data Învierii lui Isus după două calendare diferite. Data Paştelui diferă din
anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar
Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian. În plus, în vreme ce
ortodocşii ţin post şapte săptămâni, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. În
ultimul deceniu, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi, de către catolici şi
ortodcşi, în 2004, 2007, 2010, 2011. Ortodocşii şi catolicii vor mai serba
împreună Paştele în 2014 (pe 20 aprilie), în 2017 (pe 16 aprilie), şi apoi abia
în 2025 (pe 20 aprilie). Saluturile creştineşti “Cristos a înviat!” şi
“Adevărat a înviat!” se pot folosi până la Înălţarea Domnului, care va avea loc
la 40 de zile după Învierea Sa.
