Pe 5 decembrie, în ajung de Moș Nicolae, Conacul Cornu 1945 a fost gazda celei de-a doua ediții a Galei „Arte pentru viitor”. Sub egida Asociației Părinților Elevilor din Colegiul Național „N. Grigorescu” (APCNNG), evenimentul a transformat o seară de iarnă într-un spectacol încărcat de emoții, dedicat elevilor talentați și artei care inspiră, în toate formele sale, generațiile viitoare.
Decorul festiv și elegant al locației situate în comuna Cornu a creat un cadru perfect pentru o seară memorabilă. Gala, organizată de și pentru elevi, cu sprijinul părinților și al sponsorilor generoși, a fost o pledoarie pentru viitorul cultural al comunității locale.
Atmosfera a fost completată de o expoziție impresionantă de ceramică semnată Via Postumia Ceramics, dar și de lucrări de artă donate de artiști precum Gabriel Dima, Raluca Grindeanu, Irma Mărgăritoiu și nu în ultimul rând de către talentații elevi ai Colegiului Grigorescu.
Evenimentul a fost animat de un program artistic divers, susținut de elevi talentați precum Corul Celesta, Khadija, Ilinca, Maria, Livia, Theo și Alicia, și prezentat cu grație de gazdele serii, Raffaella și Robert. De asemenea, Clubul de Robotică al Colegiului N. Grigorescu, sub îndrumarea prof. Cătălin Chițu, le-a oferit invitaților momente inedite, demonstrând că tehnologia și creativitatea merg mână în mână, în timp ce trupa de teatru Atelierul Actorului a adus în fața publicului momente artistice susținute, de asemenea, de elevi ai reputatului Colegiu câmpinean.
Seara a culminat cu o surpriză, pregătită după săptămâni de repetiții, un moment spectaculos susținut de Livia Pisăliță, Teodora Fodac și Alicia Stoll, care pe tema muzicală a Piraților din Caraibe a interpretat memorabil rolul lui Jack Sparrow.
Gala „Arte pentru viitor” este un eveniment caritabil, menit să sprijine proiectele educaționale și culturale inițiate de membrii APCNN prin donații sau sponsorizări care vor contribui la dezvoltarea și susținerea viitoarelor activități.
Cred că așa poate fi salvat statutul de municipiu al orasului Campina,la noua reformă administrativ-teritoriala,prin asimilarea celor două localitati:Cornu si Poiana Campina.Amandoua s-au dezvoltat cu salariati care au lucrat in oraș.Poiana Campina oricum era parte componentă a municipiului.
Este impotriva principiilor dezvoltarii durabile sa pastrezi cu orice pret un statut juridic care nu mai are acoperire reala. Daca (si cand) se va face o reforma administrativa reala si bine gandita, care sa atenueze pauperizarea provinciei, atunci ar trebui respectate riguros niste criterii de amenajare teritoriala care sa tina cont atat de numarul locuitorilor, cat si de suprafete. Adica un sistem de tipul „o primarie la x locuitori”, ponderat si in functie de suprafete si densitatea populatiei, ar trebui sa fie aplicat pe toata suprafata tarii, dar proiectat dupa analize si simulari riguroase.
Adica, daca se decide ca cel mai eficient pentru zonele deluroase (mai dens locuite) ar fi un raport de – sa zicem ca exemplu – o primarie la 50.000 locuitori, atunci DA, va trebui comasata Campina cu Poiana si Cornu, dar nu ar fi suficient doar cu ele ! Va trebui comasata si cu Banesti, cu Provitele (ambele) si cu Sotrile – care toate graviteaza spre Campina si depind de ea.
Daca in schimb se va considera mai eficient un raport mai mic (de ex. o primarie la 25.000 locuitori), atunci Campina va ramane exact asa cum este acum. In orice caz, datorita configuratiei si faptului ca trebuie tinut seama si de comasarile din jur, cele dintai comune potrivite pentru o comasare cu Campina ar fi in primul rand Sotrile, in al doilea rand Banesti si Cornu, si abia in al treilea rand Poiana, ce vine la pachet mereu cu Provitele.
O spun ca geograf (cu studii inclusiv de geografie umana, deci si amenajare teritoriala); si cred ca ne vom indrepta mai degraba catre al doilea scenariu – deci daca nu va ramane in limitele de acum, atunci Campina fie isi va reintregi teritoriul cu Sotrile (dupa o pauza de doua secole, pentru ca in vechime Sotrile se afla pe mosia Campinei), fie va ingloba pe langa Sotrile si comunele Cornu si Banesti. Iar autostrada va veni oricum sa separe si mai decisiv Campina de Poiana, asa ca nu se mai pot intoarce vremurile lui Ceausescu, in care Poiana era comuna suburbana a Campinei.
(bine, toate astea sunt valabile doar in cazul in care vor exista factori de decizie competenti, ca dupa cate vedem in jurul nostru, societatea romaneasca se retardeaza de la an la an – deja gestionarea defectuoasa a teritoriului a inceput sa se vada din satelit, si nu doar pentru ochiul specialist ci si pentru profani: cand te uiti la traseele noilor autostrazi te iei cu mainile de cap…)
Ce voiam sa spun este ca e foarte posibil ca la reforma teritoriala, Campina sa-si piarda rangul de municipiu, pentru ca oricum ar fi nu va mai indeplini criteriile. Pe de alta parte, nu poate fi exclusa perspectiva reactivarii unei trepte intermediare de administratie locala zonala, similara plasilor de odinioara – caz in care Campina ar putea primi un rol de centru zonal pentru intregul bazin al raului Prahova – traditia ei economica si pozitia favorizand-o totusi in fata dinamicii mai recente a orasului Baicoi.
Ce bine ca îndrazneala mea nu ati cosiderat-o obraznicie!Localitatile situate,mai”peste mană”,nu cred ca ar fi benefice pentru oras,în acest act de asimilare administrativă.