Știri

Fostul PDL şi-a adjudecat în forţă conducerea PNL Câmpina

Fără precedent! Adunarea generală a anulat prin vot dreptul legitim la cuvânt al candidaţilor 
Faptul că partidele româneşti se transformă pe zi ce trece în adevărate clanuri ce au ca unic scop acapararea puterii politice şi implicit administrative nu mai este de mult o surpriză în societatea zilelor noastre. De la stânga eşichierului politic şi până în zona de dreapta, conducerile partidelor sunt controlate de activişti mai mult sau mai puţin notorii în rele, neatinşi de absolut nimic din ceea ce li se impută (vezi cazul Ordonanţei 13, dată de guvernarea PSD, care a adus la ample proteste de stradă şi criteriile de integritate stabilite şi nerespectate de liberali în procesul de reformă a partidului), fie că este vorba de repulsia societăţii civile ori de rechizitoriile organelor de cercetare penală. 
În sens individual, oligarhia activiştilor se rezumă la o nouă tipologie a politicianului român (care pe fond are rădăcini adânci în istoria neamului) şi anume aceea a neisprăvitului, care ştie să-şi construiască în jur un sistem de „valori” după chipul şi asemănarea sa, sistem care în mare parte este format din oameni ce depind de el şi care, indiferent de situaţie, îl menţin la butoane fără prea mari procese de conştiinţă. Aşa se explică prezenţa continuă a unor inşi, profitori politici prin excelenţă, lipsa figurilor noi şi implicit lipsa reformei în partide. De aici şi prăpastia care se adânceşte tot mai mult între societate şi clasa politică, într-o Românie cu mari probleme la toate capitolele. 
Un exemplu clasic şi cel mai recent la îndemână pentru a susţine cele arătate mai sus îl reprezintă şi recentele alegeri interne din organizaţia PNL Câmpina, un aranjament cu deznodământ previzibil ce scoate în evidenţă lipsa oricărei dorinţe de reformare, dictată de un grup de membri de partid ajunşi absolut întâmplător la conducere şi, ceea ce este cel mai greu de înţeles, apucăturile retrograde, autocrate, cu semnificative accente totalitare, ce vin în contradicţie cu tradiţia şi istoria democratică a PNL. 
Aşa cum am prezentat, cu lux de amănunte, în ediţiile anterioare ale publicaţiei noastre, lupta pentru şefie în PNL Câmpina a fost tranşată cu mult înainte de 4 aprilie 2017 (ziua în care au fost programate alegerile interne), atunci când Horia Tiseanu s-a hotărât să mai obţină un mandat în fruntea partidului după interimatul din perioada 2014 – 2017. O decizie venită destul de târziu, pe fondul problemelor pe care le are cu justiţia, dar care a a produs o oarecare efervescenţă în rândul liberalilor câmpineni, care până la un moment dat se aşteptau ca liderul să se retragă. 
În primă instanţă, s-au arătat dispuşi să se înscrie pe turnanta funcţiei supreme în PNL Câmpina mai mulţi competitori: Marian Nistor – consilier judeţean şi şef la Piaţa Centrală, Monica Clinciu – consilier local şi şefa organiţiei judeţene a femeilor liberale şi Bogdan Cord – membru liberal şi om de afaceri. În timp ce primii doi, proveniţi din vechea structură PDL, au renunţat uşor şi explicabil odată cu reapariţia lui Tiseanu pe firmamentul competitorilor, Bogdan Cord, exponentul vechii structuri liberale (sau a ceea ce a mai rămas din ea), şi-a menţinut opţiunea de a-l contracandida pe cel reales tradiţional, atât în politică, cât şi în funcţii publice administrative de atât de multe ori încât nu se mai ştie exact numărul.
Până aici toate bune şi la locul lor, însă de la acest punct încolo lucrurile s-au resetat şi s-au redefinit, fiind instrumentate într-o singură direcţie. Tiseanu avea de înfruntat, pentru prima dată după mulţi ani în care norocul i-a adus în cale numai contracandidaţi slab cotaţi atât în politică, cât şi în administraţie, un personaj de altă factură, mult mai tânăr, dinamic, prosper om de afaceri cu viziuni complet diferite despre viaţă şi politică, ce-i putea pune probleme reale. 
Lista membrilor cu drept de vot, ţinută la secret
Propus, după cum spuneam, de vechea structură liberală, Bogdan Cord şi-a luat rolul în serios, cerând la partid, printre altele, şi lista membrilor cu drept de vot în adunarea generală de alegeri. O cerinţă firească, venită în contextul unei campanii electorale interne serioase şi a unei abordări democratice într-un partid de dreapta. În acest punct s-a scurtcircuitat comunicarea între gruparea coordonată de Horia Tiseanu şi cea care îl susţinea pe Bogdan Cord. Conştient de pericolul de a-l lăsa pe noul pretendent la şefia partidului să interacţioneze cu alegătorii, Tiseanu şi oamenii lui (vă reamintim că structura de conducere interimară de dinaintea alegerilor din 4 aprilie era controlată total de fosta structură PDL) au făcut tot posibilul să obstrucţioneze accesul legitim al lui Cord la banca de date a partidului, invocând un întreg arsenal de motive mai mult sau mai puţin credibile. S-a vehiculat chiar şi faptul că, într-o şedinţă ordinară de partid ce a avut loc cu zece zile înaintea alegerilor, responsabilii ar fi afirmat răspicat că lista cu pricina ar exista doar într-un server al PNL Bucureşti şi că nu poate fi accesată fără acordul mai marilor de la judeţ şi de la centru. Cu alte cuvinte era un fel secret de stat ce nu trebuia divulgat muritorilor de rând. Este lesne de înţeles că a ţine în secret (sau cel puţin în zona totalei incertitudini) un astfel de document este un avantaj important pentru cel care deţine informaţia. 
Povestea listei membrilor cu drept de vot a rămas nedesluşită până aproape de sfârşitul perioadei de campanie internă, atunci când, sub presiunea celor văduviţi abuziv de dreptul la informare, a fost întocmită o versiune cu 231 de persoane, un număr record de electori, nemaiîntâlnit în istoria postdecembristă a celor două partide unificate azi sub numele de PNL. Evident că 80% din cei trecuţi pe listă proveneau din PDL şi că marea majoritate erau „simpatizanţi” nevăzuţi şi neauziţi în partid, dar cu patalama de membru. În final, la şedinţa de alegeri s-au prezentat mult mai puţini, aproximativ 160 de persoane. De aici s-ar putea trage o primă concluzie şi anume faptul că foştii PDL-işti au fost mai vicleni şi mai bine organizaţi, dar la fel de bine şi extensia concluziei, aceea că „puternicul zilei” are picioare de lut, în condiţiile în care, teoretic (aici este o altă discuţie referitoare la grupările PDL-iste din partid şi influenţele din afara partidului), avea sprijinul a 80% dintre „simpatizanţi” (mulţi dintre ei angajaţi în administraţia locală, şcoli, grădiniţe, spitale, uzinele limitrofe), un procent covârşitor în detrimentul lui Cord, mai tânărul contracandidat căruia în aceste condiţii nu i-a mai rămas decât posibilitatea unei campanii electorale fulger, de 3-4 zile, în care avea de vândut castraveţi grădinarilor. 
E musai să fie prim-vicepreşedinte!
Odată încheiată operaţiunea „lista”, în urma căreia candidatul Tiseanu şi preferaţii săi din viitorul birou politic aveau teoretic un număr majoritar de voturi asigurate (ulterior s-a dovedit că de la 110 în sus), centrul de greutate al alegerilor avea să se mute în zona unei funcţii de prim-vicepreşedinte inventată în afara prevederilor statului partidului (venită la cererea unor oameni de afaceri, „simpatizanţi” şi ei). Conform legii fundamentale a PNL, această funcţie există doar la municipiul reşedinţă de judeţ şi în niciun caz la municipiile de rangul Câmpinei. Dar cum statutele partidelor nu prea mai contează în ziua de azi atunci când vine vorba de oameni importanţi, conducerea judeţeană a liberalilor a decis (hotărâre transmisă prin notă telefonică!!!) să înnobileze organizaţia câmpineană cu un titlu onorific ce trebuia musai certificat prin vot de adunarea generală (o altă încălcare a statului). Ca să se dea o şi mai mare greutate deciziei nestatutare, a venit la Câmpina însuşi secretarul general al PNL Prahova, să se asigure că lucrurile sunt în ordine şi să le explice cârcotaşilor în ce scop a apărut, cine a brevetat, care este importanţa invenţiei politice şi de ce trebuie aplicată necondiţionat. Neoficial s-a ştiut încă de atunci că funcţia a fost fabricată cu dedicaţie şi în scopul de a asigura o anumită continuitate la cârma partidului, în cazul demisiei forţate a lui Tiseanu. Cu alte cuvinte, vizionarii politici din PNL au fost de acord cu o candidatură problematică a lui Tiseanu şi erau pregătiţi să-l înlocuiească!!! Nu era mai lesne să-l invite pe Tiseanu în linia a doua a partidului şi să lase organizaţia să-şi aleagă singură destinul?! Poate că ar fi fost o variantă mai simplă şi din punct de vedere financiar şi logistic (şi aici ne gândim la cheltuiala privată a celor implicaţi), având în vedere că această hotărâre a mobilizat forţe importante din toate punctele de vedere. 
Ulterior inventării funcţiei de prim-vicepreşedinte lucrurile s-au complicat, pentru că executorul judecătoresc Ioan Muşat, mai vechi liberal câmpinean, a contestat decizia la comisia de arbitraj a PNL. Speriaţi de curajul acestuia, inventatorii au întors-o ca la Ploieşti şi în preziua alegerilor au anunţat că partidul renunţă la această funcţie, înlocuind-o cu aceea de vicepreşedinte cu atribuţiuni sporite. Adică acelaşi lucru sub o altă denumire. Aşadar, într-un fel sau altul, funcţia trebuia oferită celor care au cerut-o! Era musai să se nască o nouă stea a politicii locale şi în cele din urmă vom vedea că s-a născut. 
Insistenţa pe această temă a generat vii polemici în partid şi în afara lui. S-au activat forţe nebănuite pentru a susţine ori a zădărnici această aroganţă. Bătălia pentru preşedinţia partidului a trecut în plan secund, ceea ce avea să-i asigure lui Tiseanu o linişte suplimentară, dar şi statutul de arbitru. Teoretic, oamenii care îl votau pe el şi numai pe el ar fi putut înclina balanţa în economia noii dispute, care avea să se consume între Elena Albu – consilier local (fost membru PDL şi persoană influentă într-o companie a unui important om de afaceri din oraş), Bogdan Cord (care a ales să candideze şi la această funcţie, considerând că are şanse mai mari decât la preşedinţie) şi Cezar Grama – un tânăr rebel, abonat la a fi dat afară de fiecare dată când îşi propune să candideze. Finalul previzibil a contorizat 110 voturi pentru Elena Albu, 43 pentru Bogdan Cord şi 10 pentru Cezar Grama. Elena Albu şi-a adjudecat deci funcţia de secund (fără portofoliu) al unui cârmaci incert. Interesant că numărul de voturi încasate de Horia Tiseanu pentru funcţia de preşedinte şi de Elena Albu pentru aceea de vicepreşedinte cu atribuţiuni sporite este egal şi anume 110 pentru fiecare. O matematică a votului destul de complexă, dacă ar fi să ne gândim la structura electoratului şi la notorietatea din partid a celor doi, ceea ce demonstrează că Albu ar fi putut ajunge chiar preşedinte dacă suma forţelor apolitice şi-ar fi dorit asta. În rest, a rămas aşa cum s-a stabilit: foştii PDL-işti au fost votaţi pe bandă rulantă în toate funcţiile, în timp ce foştii liberali au intrat cu încălţătorul în biroul politic. Noua structură a conducerii liberale locale, în ordinea voturilor, este următoarea: preşedinte, Horia Tiseanu (110 voturi); vicepreşedinte cu atribuţiuni sporite de prim-vicepreşdinte – Elena Albu (110 voturi); vicepreşedinţi – Lucian Cercel (129 voturi), Bondoc Viorel (125 voturi), Monica Clinciu (125 voturi), Marian Dulă (123 voturi), Marian Nistor (117 voturi), Corina Topală (98 voturi), Adrian Dochia (69 voturi); secretar trezorier – Hurhui Liliana (152 voturi); membri – Gheorghe Sandu (133 voturi), Tudose Octavian (117 voturi), Angheloiu Roxana (116 voturi), Şerbănescu Ionel (114 voturi), Perian Laura (107 voturi), Enache Dragomir (80 voturi), Florin Frăţilă (69). 
Dictatul lui Ciolac
Ca şi cum nu ar fi fost destul ceea ce s-a întâmplat, scrutinul din PNL (partid cu lungă istorie democratică, înfăptuitor al României Mari, înfiinţat încă din secolul XIX de familia Brătienilor) a avut şi momentul său de „glorie”. Ciolac – secretarul general al organizaţiei judeţene, trimis cu misiune clară să asigure „desfăşurarea corectă” a alegerilor, la bună înţelegere cu Tiseanu, a cerut adunării generale să interzică, prin vot, dreptul la cuvânt al tuturor candidaţilor, cu excepţia, desigur, a CANDIDATULUI Tiseanu. Ceea ce s-a şi întâmplat! Majoritatea din adunarea generală, fidelă liderului PNL, a votat fără reţinere încălcarea flagrantă a statutului (care la art. 24 spune foarte clar: „Fără discriminări sau privilegii, membrii PNL au următoarele drepturi: să-şi exprime liber opiniile în cadrul tuturor forurilor din interiorul partidului cu privire la opţiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în funcţii numite sau alese”) şi a dreptului la liberă exprimare prevăzut în Constituţia României. Explicaţia unei asemenea decizii, ce ne aminteşte de dictatura proletariatului din perioada stalinistă a anilor ’50, atunci când în România, „duşmanii poporului” ce criticau partidul unic şi pe liderii săi erau reduşi la tăcere, frizează ridicolul: „Luările de cuvânt ar fi lungit prea mult şedinţa şi anumiţi candidaţi certaţi cu bunul simţ ar fi avut ocazia să denigreze liderii partidului”. Aşa s-a întâmplat că Bogdan Cord, singurul contracandidat al lui Tiseanu la funcţia de preşedinte, nu a avut dreptul să scoată un sunet, nici măcar să se prezinte în faţa celor care nu-l cunoşteau. Aşa se face că în urma unei interdicţii premeditate, absolut surprinzătoare, consfinţită printr-un vot „istoric”, cei cărora li s-a luat un drept fundamental au rămas fără replică, preferând ca în locul unui scandal de proporţii să ironizeze dictatul şi pe dictatori. (F.C.)

REACŢII DUPĂ ALEGERI

Liviu Briciu: 
„Din păcate, la alegerile din PNL Câmpina, dreptul la cuvânt a fost suprimat printr-un aşa-zis act democratic numit vot”

„Cel mai mare regret pe care îl am, cu privire politica românească de astăzi, este că, după 27 de ani de la schimbarea regimului politic în România, practicile şi comportamentul politicienilor sunt aceleaşi ca în perioada imediat următoare războiului. Nu se întrevede nicio îmbunătăţire a vieţii politice româneşti deoarece oamenii care ar trebui să facă asta, subjugaţi de treburile zilnice, nu acordă nicio importanţă activităţii politice, lăsând loc unei categorii de politruci care încet, încet a pus stăpânire pe sistemul politic românesc şi a aruncat ţara într-un haos economic şi legislativ din care cu greu mai putem ieşi.
Ca sa fiu mai exact, într-un partid politic cu răspândire naţională, jocurile politice sunt făcute de o mână de oameni printr-un sistem ingenios conceput şi aproape indistructibil. La Bucureşti se află Biroul Politic Naţional format din câţiva oameni politici pe care-i cunoaşteţi cu toţii pentru că ei apar la televizor de ani de zile şi care au şi ei şefii lor pe undeva…    
Aceştia numesc pe toţi conducătorii filialelor judeţene, respectivii fiind nişte elemente aservite şi loiali celor care i-au numit şi le-au făcut un aşa serviciu. Restul este floare la ureche în sensul că personalitate juridică nu au decât filialele judeţene, celelalte filiale orăşeneşti, comunale ş.a.m.d. se supun necondiţionat judeţului. Ei pot destitui şi schimba orice, oricând, în orice filială judeţeană care nu respectă regulile, reguli care nu provin din statutul partidului, ci de la milionarii de carton care au o influenţă destul de mare asupra conducătorilor filialelor judeţene de partid. Puteţi spune că asta este esenţa politicii în toată lumea; este, dar nu prin influenţa acestor baroni locali care-şi adună seva numai din bugetul de stat. Sunt convins că şi în alte ţări, aşa cum ne place să spunem, există această influenţă asupra politicului, diferenţa o face însă calitatea oamenilor de afaceri care influenţează, daca vreţi, într-un mod pozitiv şi constructiv clasa politică.
Orice candidat al filialelor din judeţ nu poate ocupa funcţia de preşedinte de filială de partid decât dacă jură credinţă eternă liderilor judeţeni. In acest fel candidatul partidului pentru funcţia de primar sau consilier local este desemnat de preşedintele filialei de partid cu acordul obligatoriu al şefului de la judeţ. De aceea, la fiecare alegeri de la orice nivel, spuneţti invariabil, pe buna dreptate, dumneavoastră cetăţenii: „Tot ăştia domnilor! Nu mai sunt şi alţi oameni?”. Oameni mai sunt, dar în cazul în care sunt de bună credinţă şi nu se supun regulilor de mai sus, ei sunt excluşi de această castă formată în cei 27 de ani de Românie Liberă. 
Spusele de mai sus sunt valabile pentru toate formaţiunile politice înfiinţate după 1990. Din păcate, la alegerile din filiala Câmpina a PNL, dreptul la cuvânt a fost suprimat printr-un aşa-zis act democratic numit vot.  Domnilor, în democraţie nu totul se supune votului. Acest drept elementar, prevăzut în statutul partidului liberal art. 24, alin1, lit. a, nu poate să fie supus votului proletar. S-au spus numai cuvinte frumoase la aceste alegeri şi s-au prezentat numai realizări minunate, deşi ştim cu toţii că la Câmpina viaţa a devenit destul de complicată din cauza lipsei acute a locurilor de muncă şi a mai multor factori care aruncă municipiul Câmpina într-o zonă de umbră din care cu greu mai putem ieşi. Să mai spun de încălcarea statutului prin înfiinţarea unei funcţii de prim-vicepreşedinte la filiala Câmpina?
Eu nu am candidat, ştiind de la început că PNL este „ocupat” de PDL de la marea unire care a avut loc acum trei ani, dar am mizat pe un candidat tânăr, pe care l-am susţinut, care nu a avut nicio şansă în faţa maşinăriei de partid, maşinărie ce nu mai are nimic comun cu doctrina liberală şi care trece pe la partidul liberal numai atunci când e nevoie de ea, la alegeri. 
Ca o concluzie de final: România de astăzi are două partide mari cu vederi de stânga, iar valorile liberale sunt singurele care pot produce progres şi bunăstare. 
Liviu Briciu, membu liberal din anul 2008″

Un comentariu

  1. De neinteles ,de fapt se lupta fostul PDL cu actualul PNL si cine castiga?desigur PSD si ne mai intrebam de ce nu exista opozitie si mai mult ca sigur nu va exista si chiar vor ajunge sub 5% cu asa debandada.Interesele personale predomina in dauna celor de partid,oare chiar cei de la centru sunt de acord cu asa babilonie?

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare