Știri

Festivalul Toamnei 2011, între reuşită şi kitsch

 
Cea mai mare sărbătoare populară a câmpinenilor, Festivalul Toamnei (cunoscută şi ca “Zilele Câmpinei”), a scos, în cele două zile de desfăşurare, câteva mii de câmpineni. Aceştia au profitat de vremea bună pentru a veni în Centrul Civic ca să se bucure de numeroasele manifestări cultural-artistice desfăşurate între Hotelul Muntenia şi Casa Cărţii. De bucatele oferite de terasele-restaurant şi tonetele cu îngheţată, bragă, gogoşi ş.a. Ca şi de produsele variate expuse în magazinele tip cort. 
Dacă în prima  ediţie a festivalului, acum trei ani, s-a încercat redarea atmosferei Câmpinei de la sfârşitul secolului  al XIX-lea (epoca inegalabilului Caragiale), de data aceasta, firma organizatoare, care a asigurat “desfăşurarea” evenimentului, a dorit să prezinte câmpinenilor de azi o Câmpină medievală. Să fi contat faptul că, în ultimii ani, aproape ca o modă, administraţiile publice locale din România au tot organizat festivaluri medievale. Nu putem şti. În orice caz, ediţia din 2008 a fost mai reuşită, din punct de vedere al redării atmosferei perioadei evocate, în comparaţie cu ediţia festivalului care s-a desfăşurat în ultimul week-end. Acum trei ani, reprezentanţii municipalităţii, împreună cu soţiile ori soţii, au defilat pe bulevardul central în costume de epocă (haine cu papion, rochii dantelate, înfoiate şi încorsetate, pălării de epocă şi alte accesorii potrivite). 

Sâmbătă, deschiderea oficială a fost făcută cu o paradă a unor purtători de costume medievale – trubaduri, curteni, cavaleri şi domniţe. Aceştia au fost urmaţi de edilii oraşului, consilieri municipali şi alţi membri marcanţi din administraţia locală. Printre oficialităţile care au defilat şi au urcat pe scena de lângă Casa Cărţii s-au remarcat deputatul Florin Anghel, consilierul judeţean Ovidiu Cord şi prefectul Adrian Dobre. Celălalt parlamentar câmpinean, senatorul social-democrat George Severin, a preferat să urmărească festivitatea de deschidere de pe margine, cum îi şade mai bine unui parlamentar al Opoziţiei. Toate oficialităţile au fost îmbrăcate, anul acesta, obişnuit, în hainele zilelor noastre. Nu a fost niciun bai din pricina aceasta. Mai ales că în parada oficialităţilor din Centrul Civic, alături de autorităţile noastre, s-au aflat şi două delegaţii ale oraşelor înfrăţite cu Câmpina (Silivri – Turcia şi Kumanovo – Macedonia), conduse de primarii celor două localităţi. Ceea ce a deranjat privirile multor localnici a fost costumaţia medievală de tip occidental purtată de antemergătorii oficialităţilor, costumaţie care nu se putea întâlni, acum câteva secole, la locuitorii  aşezării dintre Prahova şi Doftana. Şi asta doar pentru că tema festivalului a fost “Câmpina medievală”, iar nu “Câmpina sub influenţele medievalismului apusean”. Unii au numit acest incident vestimentar kitsch. Jupânul oraşului (ca să păstrăm nota atmosferei medievale) sunt convins că ne va face (cum, de alfel, am mai avut parte), cârcotaşi, mercenari, rău-voitori şi fără brumă de patriotism local, dacă ne legăm de acest aspect şi nu suntem în stare să vedem şi să apreciem festivalul ca o realizare tiseaniană, îndreptată spre fericirea localnicilor, iar nu spre colectarea simpatiilor electorale. Nemaivorbind că unii “cavaleri” din paradă aveau veşminte şi steaguri cu crucea cavalerilor teutoni, care dispăruseră cu 100 de ani înaintea primei atestări documentare a oraşului. Dacă s-ar fi dorit păstrarea, în cea mai mică măsură, a realităţilor medievale câmpinene, ar fi fost normal să se ţină cont de faptul că boierii şi târgoveţii munteni ai Evului Mediu purtau straie cu puternice influenţe orientale, fără ca dintre acestea să facă parte turbanul şi şalvarii turceşti. Or, nu am văzut niciun caftan printre costumele de epocă. Hotărât lucru, ceea s-a prezentat la parada de inagurare se potrivea cel mai bine pentru atmosfera medievală a unei aşezări din Ardeal (Sighişoara, Sibiu, Braşov, de exemplu), ca să nu mai zicem că totul te trimitea cu gândul la un târg din Occidentul european. E drept că procurarea costumelor medievale reprezintă o problemă, dar timp a fost suficient, şi măcar pentru câteva personaje s-ar fi putut găsi costume ale epocii medievale câmpinene. Dar nu mai continuăm, ca să nu zică domnul primar că avem ceva cu dumnealui. Deşi se poate spune că Horia Tiseanu a girat festivalul, de vreme ce a ţinut să se afişeze la sfârşitul manifestărilor alături de Corina, o cântăreaţă care l-a umplut de penibil pe edilul cel cumsecade. 

O bună impresie au făcut, însă, “domniţele” călare, membre ale Clubului Sport Horse Câmpina, club care a pus la dispoziţie câteva splendide exemplare cabaline. În rest, organizarea şi desfăşurarea manifestărilor au fost fără cusur, presărate cu multe “pete de culoare”. Pentru cei mici au fost organizate zone educative şi de divertisment interactiv. În prima zi, am asistat la dansuri şi muzică medievale, precum şi la lupte între cavaleri. De asemenea, pe scena amenajată special au urcat cei mai buni elevi câmpineni participanţi la olimpiadele şcolare naţionale, dar şi cei mai buni sportivi, toţi fiind premiaţi. În cursul serii de sâmbătă, câmpinenii şi-au putut alege imnul, în urma unui concurs şi cu ajutorul unei largi consultări a spectatorilor prezenţi. Imnul Câmpinei este o melodie foarte frumoasă, cu influenţe pop-rock, compusă de medicul Constantin Mihai şi profesorul de muzică Cornel Brătilă. Ea a fost interpretată magistral de Constantin Mihai, care a semnat, alături de Alexandru-Ştefan Saşa, textul acestui cântec ce a intrat deja în istoria oraşului. Pe scena din Centrul Civic au evoluat, ziua, numeroşi elevi, membri ai unor ansambluri folclorice, dar şi de dansuri moderne. În fiecare seară, pe scenă au urcat interpreţi şi formaţii celebre: Elisabeta Turcu, The Sixteens, Compact, Voltaj, Iulia Em & Titus Constantin, Alexandra Ungureanu & Crush, Valentin Dinu (ploieşteanul cu voce de aur din finala “Românii au talent”), Corina şi mulţi alţii. Tot în cadrul festivalului s-a desfăşurat şi tradiţionalul concurs de pictură ad-hoc, “Câmpina – 24h”. Totul s-a terminat cu un spectaculos foc de artificii.

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare